Piețele financiare trec prin transformări fundamentale, de la tokenizarea acțiunilor și obligațiunilor, până la ascensiunea inteligenței artificiale și apariția unor riscuri majore de fraudă. Bogdan Albu, consultant în strategie în industria financiară, a explicat la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV de ce angajatul nu este ferit de riscuri, cum antreprenoriatul și investițiile pasive pot oferi stabilitate pe termen lung, care este impactul regulii lui 72 asupra randamentelor și de ce viitorul investițiilor va fi marcat de inovații digitale, inclusiv de așa-numitul „aur digital”. De asemenea, el atrage atenția că „numărul escrocheriilor a crescut enorm în ultimii ani” și că, în contextul AI, până și persoane publice pot deveni victime ale unor scheme sofisticate.
În debutul discuției, consultantul a subliniat că statutul de angajat nu oferă neapărat protecția pe care mulți o percep. Deși la prima vedere pare o zonă sigură, cu venituri constante și riscuri reduse, realitatea este mai complexă.
„O poziție de angajat poate părea la o primă vedere o ipostază care ne scutește de risc. Însă nu e așa. Pentru că a avea o poziție de angajat, de multe ori implică să nu-ți urmezi visurile sau să nu încerci să dezvolți un business, să nu faci ceea ce poate ți-ai dori să faci. Conform statisticilor, 85% dintre angajați sunt dezangajați sau nu sunt implicați activ în activitatea pe care o desfășoară. Nu își doresc de fapt, în realitate, să fie acolo și atunci apare acest semn de întrebare care e cea mai bună cale de a ajunge totuși să-ți urmezi visul sau să îndeplinești misiunea pe care ai putea să o ai de la natură. Și atunci ne gândim la un pas sau cum am putea să facem acest pas, această tranziție de la postura de angajat la o postură sau un rol de antreprenor”, a declarat Bogdan Albu.
El a arătat că mulți dintre fondatorii care au reușit în business nu au renunțat brusc la statutul de salariat, ci au construit treptat, în paralel, idei și proiecte.
„De multe ori, dacă ne uităm la poveștile fondatorilor, acelor care au avut succes în business, observăm că fondatorii de multe ori au început să dezvolte un business ca side job, să spunem, în orele de după program. Au început să dezvolte o aplicație, nu au renunțat la această poziție de angajat, dar în paralel, deși nu le-a fost ușor, au început să dezvolte și un business”, a punctat acesta.
În ceea ce privește poziția de investitor, experiența sa profesională l-a condus la o concluzie fermă: succesul în trading necesită dedicare totală.
„De-a lungul carierei mele am interacționat cu foarte mulți investitori, traderi, și concluzia la care am ajuns a fost că este foarte greu, nu imposibil, dar este foarte greu să faci trading sau să te ocupi de investiții și să fii profitabil din această activitate, făcând și altceva în paralel. De multe ori, cei care au succes pe termen lung fac doar asta. Sunt full-time traders, full-time investors”, a explicat consultantul.
Totuși, pentru majoritatea oamenilor, investițiile pasive prin fonduri de pensii sau ETF-uri rămân cea mai sigură și rentabilă variantă.
„Este clar o variantă. Și anume că cele mai bune randamente până la urmă pentru un client sau pentru un investitor de retail pot fi obținute din astfel de investiții pasive”, a precizat el, subliniind că generațiile mai tinere ar trebui să își asume mai curajos riscul, spre deosebire de părinți și bunici, marcați de experiențele traumatice ale trecutului.
În continuare, Bogdan Albu a explicat regula celor 72, un instrument simplu prin care se poate înțelege puterea dobânzii compuse.
„Se știe, vorba îi aparține lui Albert Einstein, că dobânda compusă e cea mai puternică forță din univers, însă de multe ori nu realizăm ce implică sau cum funcționează această compunere sau această creștere exponențială a capitalului”, a declarat consultantul.
El a dat exemple concrete: contribuții lunare modeste, plasate pe termen foarte lung, se pot transforma în sume uriașe. Un simplu calcul arată cum 100 de lei investiți lunar, cu un randament mediu de 6%, pot ajunge la peste 1,4 milioane de euro într-un orizont de 100 de ani. De asemenea, o sumă inițială de 5.000 de euro investită pe 60 de ani, fără alte contribuții, se poate transforma în aproape 290.000 de euro.
Când a venit vorba despre momentul oportun pentru investiții, Albu a avertizat că „cel mai bun moment a fost ieri”, iar analiza multiplilor de evaluare (precum PER-ul) arată că piețele, în special cea americană, sunt tensionate. Bursa locală, în schimb, are un PER mult mai mic, de aproximativ 8–9, comparativ cu 25–26 în SUA.
„Dacă cineva ar intra în piață, să spunem, în jurul valorii unui PER la 23 sau mai mare, s-a dovedit statistic, istoric, că randamentul pe care ar putea să-l obțină cineva pe următorii 10 ani ar fi undeva, ar fluctua între minus 2 și 2. Deci foarte mic”, a explicat el.
Consultantul a detaliat și ciclurile pieței americane: perioade de creștere medie de cinci ani cu randamente totale de circa 280%, urmate de corecții de aproximativ un an, cu scăderi medii de 31%. În opinia lui, actualul ciclu se află la jumătate, cu o creștere deja de 78%, dar și cu semnale evidente de supraevaluare.
În privința sectoarelor cu potențial, Albu a atras atenția asupra tehnologiilor emergente.
„În acest context al evoluției lor din sectorul AI, cred că merită să aruncăm un ochi sau o privire și către zona aceasta de biotehnologie sau de tehnologii noi și care includ aceste inovații în sectorul medical. Apoi sunt toate companiile care folosesc AI pentru a diagnostica dintr-o fază incipientă cancerele. Am văzut că au apărut foarte multe companii care sunt specializate în detectarea unor cancere dintr-o simplă probă de sânge”, a spus el.
Un alt subiect central a fost tokenizarea acțiunilor și obligațiunilor, o direcție de viitor în piețele financiare globale.
„Viitorul piețelor financiare se pare că este unul într-adevăr on-chain și anume avem în prezent atât companii care încep să includă în portofoliile lor acțiuni din acestea tokenizate sau digitale, cât și obligațiuni. Obligațiunile acum abia încep să se dezvolte, un ecosistem pentru obligațiune on-chain. Acțiunile on-chain au apărut în piață mult mai rapid, deși și acestea sunt relativ noi”, a arătat consultantul.
El a explicat că această inovație aduce beneficii majore: decontări mai rapide, lichiditate crescută și accesibilitate pentru investitorii mici, care pot cumpăra fracții foarte mici, chiar și de la un euro. În plus, tranzacțiile ar putea deveni disponibile 24/7, după modelul criptomonedelor.
În ceea ce privește piața românească, Albu a subliniat că lichiditatea scăzută și riscul de țară limitează atractivitatea, dar investitorii locali sunt oricum expuși la companiile autohtone prin fondurile de pensii.
Nu în ultimul rând, consultantul a avertizat asupra exploziei escrocheriilor alimentate de AI.
„Numărul escrocheriilor a crescut enorm în ultimii ani. Această tendință către AI ajută și escrocii care încep să devină din ce în ce mai sofisticați. Am văzut că foarte multe persoane publice, chiar din România, au fost țintă a unor astfel de campanii, a unor escrocherii care le foloseau imaginea pentru a atrage persoanele pe diverse platforme scam sau platforme false de investiții și numărul acestor escrocherii a fost și este în continuare unul în creștere”, a declarat Bogdan Albu.
În final, discuția a ajuns și la conceptul de „aur digital”, un proiect lansat la Londra care transformă aurul fizic în garanție pentru tokeni digitali, accesibili în fracții foarte mici.
„World Gold Corporation, împreună cu unii dintre cei mai mari actori de pe piața aurului londonez, au lucrat la crearea unui ecosistem până la urmă, în care aurul devine garantul unor tokeni digitali. Ne duce cumva cu gândul la etalonul aur-monedă care exista înainte de 1944, deci înainte de Bretton Woods, pentru că aurul era legat la paritate de dolari și asta cumva ne face să ne gândim la ce exista înainte de 1944, pentru că e un sistem oarecum asemănător”, a explicat acesta.
Astfel, concluziile lui Bogdan Albu sunt clare: succesul financiar pe termen lung nu ține doar de alegerea între a fi angajat, antreprenor sau investitor, ci de înțelegerea mecanismelor piețelor, de asumarea responsabilă a riscului și de adaptarea la inovațiile care transformă radical lumea financiară.
