Finanțele vor pedeapsă cu închisoare de la 1 la 6 ani pentru nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, încasarea și neplata unor impozite și contribuții. Inspectorii ANAF vor fi premiați din sume stabilite suplimentar

Finanțele vor pedeapsă cu închisoare de la 1 la 6 ani pentru nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, încasarea și neplata unor impozite și contribuții. Inspectorii ANAF vor fi premiați din sume stabilite suplimentar
Marius Oncu
Marius Oncu
scris 7 dec 2017

Ministerul Finanțelor a propus modificarea Legii evaziunii fiscale, pentru a reincrimina ca faptă de evaziune fiscală nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și contribuții. Această modificare a fost anunțată în contextul transferului în salariul brut al angajatului a contribuțiilor achitate în prezent de angajator pentru angajat.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iunie - Medika TV - Maratonul Sănătății dentare. Parteneri: Corina Dent, Excedent, Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a). Parteneri: Auchan, Kaufland, Liberty Steel
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar

"Se incriminează ca faptă de evaziune fiscală, nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în Anexă. Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite și contribuții, supuse regimului de reținere sau încasare și plată sau virare, cu precizarea actului normativ și a articolelor care le reglementează. În același timp, a fost introdusă circumstanța legată de incriminarea faptei de reținere și nevărsare pentru persoanele care au avut resursa financiară necesară plății, dar au folosit banii încasați sau reținuți la sursă pentru plata altor datorii decât cele stabilite de lege. Limitele speciale ale pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 6 ani", potrivit notei de fundamentare a proiectului pentru modificarea legii privind combaterea evaziunii fiscale.

Anexa proiectului cuprinde 32 de tipuri de impozite și contribuții care vor intra sub incidența acestei prevederi.

În cazul în care prejudiciul produs este mai mare de 500.000 euro, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Neplata contribuțiilor a mai fost considerată infracțiune, dar în 2015 Curtea Constituțională a decis că prevederea este neconstituțională, din cauza definirii neclare a "reținerii la sursă", astfel că angajatorii trebuie sancționați doar cu amendă.

De anul viitor, însă, contributiile la sănătate și pensii vor fi transferate integral la angajați, fiind datorate de aceștia, deși obligația de reținere și virare la buget va aparține tot angajatorilor, potrivit modificărilor aduse Codului fiscal, modificare care permite reincriminarea ca faptă de evaziune.

Potrivit unor date publicate de ANAF, obligațiile fiscale restante ale persoanelor juridice se situau la finele anului trecut la aproximativ 84 miliarde de lei. Această sumă include, însă și arieratele pe care Fiscul nu se așteaptă să le mai recupereze, cum sunt cazurile firmelor intrate în faliment cu datorii dar fără active care să poată fi urmărite.

DOCUMENT Intervenția statului prin garantare în Programul Prima Casă va fi redusă gradual, din 2018 CITEȘTE ȘI DOCUMENT Intervenția statului prin garantare în Programul Prima Casă va fi redusă gradual, din 2018

Cel mai mare restanțier la contribuții sociale, transferate de anul viitor angajaților, este, însă, chiar statul. Top 10 datornici este dominat categoric de companiile de stat, cu 9 poziții ocupate. Lista aici.

Executivul a anunțat de mai mult timp că vrea să schimbe legea pentru a repermite deschiderea de dosare penale celor care nu achită banii reținuți la sursă și va intensifica executările silite, pentru a crește colectarea. Practic, Guvernul ar trebui acum să își execute silit propriile companii și să îi bage în închisoare pe șefii pe care singur îi pune în fruntea societăților. În fapt, Guvernul ar fi trebuit să înceapă cu mult timp în urmă executarea silită a propriilor companii, care au datorii istorice de miliarde de lei la contribuțiile pentru pensii și sănătate. Problema este, însă, că aceste companii sunt și unii dintre marii angajatori în regiuni cu șomaj ridicat. Se poate presupune foarte normal că o companie de stat care ani la rândul nu a avut resursele necesare pentru a achita contribuțiile sociale nu le va avea, în mod miraculos, nici începând cu anul viitor, când contribuțiile vor fi transferate în sarcina angajaților, în ideea că angajatorii vor fi astfel obligați să le achite.

Lista datornicilor blamați de Guvern ca rău-platnici este deschisă de Compania Națională a Huilei (3,7 miliarde lei), Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor (aproape 942 milioane lei) și Societatea Națională a Căilor Ferate Române (601,6 milioane lei). Măsura trecerii integrale a contribuțiilor în sarcina angajatului a nemulțumit multă lume, inclusiv sindicate. Motivul este că Guvernul transferă prin Ordonanță de Urgență contribuțiile angajatorului în sarcina angajatului, urmând ca, în sectorul privat, orice majorare a brutului pentru a acoperi aceste cheltuieli să fie negociată de angajat cu angajatorul. Angajatorul, chiar dacă nu ar înregistra un cost mai mare din majorarea brutului, poate decide, însă, să nu crească salariul angajatului sau să-i acorde o majorare care nu acoperă întreaga diferență, caz în care salariul angajatului din privat urmează să scadă.

Autoritățile au afirmat că reincriminarea este necesară, după ce Curtea Constituțională a declarat în 2015 neconstituționale prevederile articolului 6 din Legea pentru combaterea evaziunii pe considerentul că prevederile criticate nu întruneau condițiile de claritate, precizie, predictibilitate și accesibilitate. Legea, în forma de la momentul respectiv, nu definea noțiunea de "impozite sau contribuții cu reținere la sursă" și nici nu făcea trimitere la un act normativ de rang legal în conexiune cu acestea.

În urma deciziei Curții, Finanțele afirmă că a dispărut un mijloc legal de protejare a bugetului de stat și de protecție a persoanelor cărora li s-au reținut impozitele cu diferite destinații (contribuții, impozite etc.), dar nu au fost virate bugetului, situație în care nu își vor putea dovedi și solicita diferite drepturi de care se leagă plata acestor impozite și contribuții, în practică întâlnindu-se cazuri în care, spre exemplu cu ocazia pensionării, unele persoane aflate în această situație constată că le-a fost stabilită o pensie mai mică decât cea cuvenită, ca urmare a neplății contribuției individuale de asigurări sociale, la stabilirea stagiului de cotizare nefiindu-le luate în calcul anumite perioade sau anumite venituri pentru care nu s-au plătit contribuțiile, situații care, de cele mai multe ori, se soluționează în instanță.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor propune și modificarea legii evaziunii, astfel încât autoritățile să poată renunța la urmărirea unor fapte din această categorie, dar care să aibă "un conținut concret lipsit de importanță". Atfel, o serie de infracțiuni pot fi susceptibile de soluționarea prin renunțarea la urmărire penală, sub condiția limitei maxime a pedepsei de 7 ani. Totodată, se propune reducerea maximului pedepsei de la 8 ani la 7 ani.

Infracțiunile vizate de această modificare sunt:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.

Sancționarea formelor agravate ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute se propune să se realizeze prin majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate  a limitelor pedepselor, în cazul faptelor cu conținut agravant, în vederea corelării cu prevederile Codului penal.

Finanțele propun și modificarea legii 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite cu includerea tuturor organelor abilitate ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în categoria organelor care pot constata contravențiile prevăzute de respectiva lege și aplica sancțiuni. Legea va fi completată și pentru a permite ca mijloacele de transport care au servit sau servesc la săvârșirea de fapte ilicite, respectivla efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii, să fie confiscateși în situația în care aparțin altor persoane și dacă nu sunt încheiate contracte de cărăușie.

Premierea personalului ANAF și al Finanțelor din sume stabilite suplimentar și confiscări

O altă modificare vizată de Ministerul Finanțelor este completarea Codului de procedură fiscală, astfel încât să prevadă posibilitatea constituirii unei activități finanțate integral din venituri proprii, respectiv din sume stabilite suplimentar și accesoriile aferente stabilite prin acte administrative fiscale și financiare, din valorificarea bunurilorconfiscate, respectiv din încasarea sau valorificarea sumelor reprezentând repararea prejudiciului material șisume confiscate din hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF și Ministrului Finanțelor.

"Astfel, din valorificarea acestor sume din acte rămase definitive în sistemul căilor de atac se propune să fie acordate indemnizații personalului ANAF și MFP care a participat la obținerea unor rezultate excepționale", potrivit proiectului Finanțelor.

Ministerul Finanțelor va putea reține, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale sau financiare, procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și hotărâri judecătorești pronunțate în materie  penală care au la bază  sesizări ale Ministerului Finanțelor Publice sau ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând:

a) impozite, taxe și contribuții, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silitã;
b) obligații fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silitã;
c) valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor ale Ministerului Finanțelor Pubice sau ale Agenției Naționale de Administrare Fiscalã;
d) repararea prejudiciului material și sume confiscate prinhotãrâri judecãtorești pronuntate în materie penalã care au la bazã sesizãri ale Ministerului Finanțelor Publice sau ale Agenției Naționale de Administrare Fiscalã, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită;
e) valoarea creanțelor bugetare stabilite de organele de inspecție economico-financiarã, stinse prin încasare, compensare sau executare silitã;
f) obligații accesorii aferente creanțelor bugetare stabilite de organele de inspecție economico-financiarã, stinse prin încasare, compensare sauexecutare silitã.
Condiția este ca actele prin care au fost stabilite sumele respective să rămână definitive în sistemul căilor de atac.

"Veniturile proprii ale activității prevăzute se utilizează pentru acordarea de indemnizații personalului Ministerului Finanțelor Publice șial Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Plata indemnizatiilor  aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedentã și se acordã personalului care a participat la obtinerea unor rezultate exceptionale", prevede proiectul Finanțelor.

Impozite și contribuții sub incidența legii

Nr.

Crt.

 Denumirea obligației fiscale

1.     

Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română

2.     

Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală

3.     

Impozit pe venitul din salarii și asimilate salariilor

4.     

Impozitul pe veniturile din arendă

5.     

Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi

6.     

Impozit pe veniturile sub formă de dividende

7.     

Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii

 

8.     

Impozitul pe veniturile din pensii

9.     

Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc

10. 

Impozitul pe veniturile din alte surse

11. 

Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică și o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Codul fiscal.

12. 

Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică și o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal.

13. 

Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică sau orice altă entitate - asociere fără personalitate juridică și o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II.

14. 

Contribuția  de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor

15. 

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor

16. 

Impozitul pe veniturile din dobânzi obținute de un nerezident, primite de la un rezident

17. 

Impozitul pe veniturile din dobânzi obținute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat

18. 

Impozitul pe veniturile din redevențe obținute de un nerezident, primite de la un rezident

19. 

Impozitul pe veniturile din redevențe obținute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat

20. 

Impozitul pe veniturile din comisioane obținute de un nerezident, primite de la un rezident

21. 

Impozitul pe veniturile din comisioane obținute de un nerezident, primite de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat

22. 

Impozitul pe venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România obținute de un nerezident, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de către alte persoane

23. 

Impozitul pe venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, obținute de un nerezident, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România

24. 

Impozitul pe venituri reprezentând remunerații primite de persoane juridice străine care acționează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române

25. 

Impozitul pe  venituri din servicii prestate în România obținute de un nerezident, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport

26. 

Impozitul pe  venituri din profesii independente desfășurate în România, obținute de un nerezident - medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor și alte profesii similare - în cazul când sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat

27. 

Impozitul pe venituri din premii acordate la concursuri organizate în România, obținute de un nerezident

 

28. 

Impozitul pe veniturile din dividende obținute de un nerezident, primite de la un rezident

29. 

Impozitul pe venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de fiducie

30. 

Impozitul pe venituri obținute de un nerezident,la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate câștigurile primite de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile de noroc prevăzute la art. 110 alin. (7) din Codul fiscal

31. 

Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenți din lichidarea unei persoane juridice române

32. 

Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

 

viewscnt
Afla mai multe despre
ministerul finantelor
anaf
contributii
evaziune fiscala
impozite