DOCUMENT Guvernul semnează noi reguli pentru restructurare și insolvență

Guvernul a semnat un proiect de lege pentru modificarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. Modificările, necesare pentru transpunerea unei directive europene, ar urma să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate, pentru a preveni ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile și pentru a stimula reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare. Proceduri sunt prezentate ca urmând să fie mai clare, mai flexibile, cu o mai largă marjă de negociere a debitorului cu creditorii săi, sub umbrela unei suspendări de maximum 4 luni a executărilor silite, instrumente proceduralevor fi adaptate unei stări de dificultate incipientă și vor veni în sprijinul antreprenorilor afectați de pandemie. În același timp, creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.

În plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări în procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează, actualmente, în procedurile de insolvență, aprobarea unui plan de reorganizare.

Proiectul de lege propune introducerea unei noi proceduri pre-insolvență–acordul de restructurare preventivă–și modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv. Noua procedură a fost concepută a se adresa debitorilor aflați într-o fază incipientă a stării de dificultate, în care nu se resimte încă presiunea creditorilor (prin declanșarea unor executări silite), dar în care indicatorii de natură financiară și/sau non-financiară semnalează deja nevoia de a interveni pentru a preveni o situație de insolvență. Procedura este în cea mai mare parte extrajudiciară, negocierile debitorului cu creditorii fiind desfășurate out-of-court, fără existența unor constrângeri de timp sau procedurale, instanța fiind sesizată abia la final, când acordul de restructurare a fost aprobat de creditori, cu majoritățile prevăzute de Directivă.

CITEȘTE ȘI Cefin Trucks, cu afaceri de aproape 90 milioane euro, anunță strategia pe 2022: digitalizare, servicii financiare, creșterea eficientă a vânzărilor, expansiunea rețelei de service. Ford Trucks - lider de piață pe mai multe segmente

Dacă starea de dificultate este mai serioasă, fiind previzibilă declanșarea urmării de către creditori sau au fost deja începute executări silite individuale, debitorul are la dispoziție o procedură de restructurare mai complexă, concordatul preventiv. În cadrul acesteia, în vederea facilitării negocierii unui plan de restructurare, debitorul beneficiază de o suspendare a executărilor silite individuale pe o perioadă de 3 luni, cu posibilitatea prelungirii, în condiții limitativ prevăzute de lege și cu garanții adecvate pentru creditori. Sunt corectate în proiectul de lege elementele ce împiedicau funcționarea concordatului, identificate de practică, doctrină sau semnalate de mediul de afaceri, inclusiv pe durata consultării publice.

Proiectul de lege încurajează folosirea mijloacelor electronice în realizarea demersurilor procedurale, pentru a facilita ajungerea în termen cât mai scurt la un rezultat favorabil în negocierea acordului de restructurare sau a planului de restructurare.

Ministerul Justiției anunță că va susține dezbaterea proiectului de lege în Parlament în procedură de urgență, fiind important să oferim cât mai repede mediului de afaceri un cadru de restructurare eficient, care să însemne negocieri în confidențialitate, departe de perspectiva insolvenței și a eșecului.

Înainte de a intra în vigoare, proiectul de lege al Guvernului va fi trimis în Parlament, urmând să intre în vigoare abia după adoptarea de către legislativ, promulgarea de către Președinție și publicarea în Monitorul Oficial. Un proiect similar a fost prezentat în urmă cu circa un an, dar fără să fie adoptat de către Guvern.

CITEȘTE ȘI ANAF amintește firmelor, PFA, profesiilor liberale și altor categorii că de la 1 martie comunicarea cu Fiscul va fi doar prin SPV

Proiectul de lege este disponibil aici

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie transpunerea Directivei privind restructurarea și insolvența prin integrarea sistematică în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență a prevederilor obligatorii, pe care Directiva le consacră în scopul armonizării legislațiilor europene, și corelarea cadrului normativ astfel amendat cu legislația civilă și fiscală. Totodată, pentru a urma îndeaproape spiritul reglementării europene, proiectul de lege preia, într-o măsură importantă, dispozițiile facultative identificate ca fiind compatibile cu sistemul nostru de drept, cu concepția legii insolvenței și adaptate actualului context economic.

Directiva nu impune statelor membre o procedură de restructurare singulară, ci le permite acestora să integreze standardele sale, în mod coerent, într-una sau mai multe proceduri, măsuri sau dispoziții, astfel încât debitorii și titularii de creanțe afectate să beneficieze de drepturile și garanțiile prevăzute de instrumentul de drept al UE. În aceste proceduri, nivelul de implicare a instanței judecătorești și a practicienilor specializați poate fi diferit.

În scopul transpunerii Directivei, proiectul de lege modifică Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, după cum urmează:

• se înlocuiește procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare;
• se modifică substanțial procedura concordatului preventiv, pentru includerea standardelor prevăzute de Directivă, atât a celor care facilitează redresarea debitorului, dar și a celor urmăresc consolidarea protecției creditorilor în procedură;
• se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflați în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară (de exemplu, un debitor care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți ce l-ar putea conduce spre insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt);
• dificultatea – care justifică și condiționează accesul la un instrument de prevenire a insolvenței - este definită ca stare a debitorului generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare de a-și plăti datoriile scadență - debitorul în dificultate este însă capabil, la data accesării procedurii, să își achite datoriile, nefiind așadar în stare de insolvență (art.6 alin.(1));
• pentru a permite evaluarea de către creditori a stării de dificultate a debitorului care le propune un acord de restructurare sau care accesează o procedură de concordat preventiv, dar și pentru a facilita verificarea de către judecătorul sindic a condiției stării de dificultate, la momentul confirmării unui acord și, în cazul concordatului, la data deschiderii procedurii, în proiect se instituie obligația administratorului restructurării/administratorului concordatar de a redacta un raport care se anexează la acordul de restructurare, respectiv la cererea de deschidere a procedurii concordatului și care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
  a) natura stării de dificultate, respectiv descrierea împrejurării care determină afectarea activității și efectele previzionate;
  b) factorii interni și externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;
  c) principalii indicatori financiari care justifică existența unei amenințări la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență;
  d) motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea activității planificate a debitorului fără luarea unor măsuri adecvate de redresare (art.6 alin.(2));
• se prevede că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării – creanțe neafectate direct de plan - și ce categorii devin afectate de restructurare – cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege (art. 5 pct. 16², art. art. 15² lit. d), art.24 alin.(1) lit. d)); de asemenea, instanța de apel se pronunță asupra calificării ca neafectată a unei creanțe, în baza apelului introdus de creditorul titular al unei astfel de creanțe (art. 9 alin.(2) lit.c); pentru a asigura o protecție adecvată creditorilor titulari de creanțe în litigiu, până la soluționarea definitivă a litigiului, creanța va avea tratamentul prevăzut prin acordul confirmat, iar creanța suplimentară stabilită va fi considerată creanță neafectată, dacă creditorul nu acceptă tratamentul propus de debitor (art. 15⁹ alin.(2));de asemenea, orice creanță neinclusă în lista creanțelor afectate este creanță neafectată (art. 5 pct.16², teza finală);
• se introduce și în procedurile de prevenire a insolvenței sistemul votului pe categorii de creanțe:
  a) creanțele care beneficiază de drepturi de preferință;
  b) creanțele salariale;
  c) creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul;
  d) creanțele bugetare;
  e) celelalte creanțe; acordul/planul de restructurare se consideră votat dacă este votat de cel puțin 50%+1 din creditori în fiecare categorie de creanțe existente (art. 154 alin.(5), art. 27 alin.(7));
• se prevede că acordul/planul de restructurare se confirmă/omologhează de către judecătorul sindic, în procedură necontencioasă, în cameră de consiliu, în termen de maxim 10 zile de la data înregistrării cererii (art. 156 alin. (1), art.28 alin.(5));
• confirmarea/omologarea poate însemna, în condițiile prevăzute de lege, și aplicarea mecanismului de impunere a planului în pofida disidenței creditorilor din mai multe clase - mecanismul cross-class cram-down -, care presupune aprobarea planului de majoritatea categoriilor de creanțe, cu condiția ca cel puțin una dintre aceste categorii să fie o categorie care beneficiază de cauze de preferință sau să aibă rang prioritar față de categoria „celelalte creanțe”, sau, în caz contrar, de cel puțin o categorie de creanțe cu drept de vot, alta decât o categorie care, în urma unei evaluări a patrimoniului debitorului, nu ar primi nicio plată în caz de faliment (art. 157 alin.(1) lit. B., art. 28 alin.(2) lit. B.);
• pentru a asigura transparența procedurii în raport cu orice parte care ar putea prezenta un interes, hotărârea de confirmare a planului se comunică atât creditorilor ale căror creanțe sunt afectate de plan, cât și titularilor de creanțe neafectate (art. 15⁶ alin. (4), art. 28 alin.(5) teza finală);
• oricare dintre creditori - atât titularii de creanțe afectate, cât și cei care dețin creanțe neafectate - poate ataca, cu apel, hotărârea de confirmare/omologare, pentru orice motive, inclusiv pentru includerea în lista creanțelor a unei creanțe inexistente sau fictive, într-un cuantum diferit față de întinderea sa sau într-o altă categorie decât cea corespunzătoare situației sale juridice (art. 9);
• pentru salvarea șansei de redresare a afacerii debitorului, proiectul transpune soluția Directivei de a se menține în apel planul confirmat, dacă drepturile celorlalți creditori din acordul/planul de restructurare nu sunt afectate (art. 9 alin. (2) pct.3);
• pentru a asigurarea celeritatea procedurii, se prevede obligația apelantului de comunica apelul tuturor părților cu interese contrare, sub sancțiunea amenzii judiciare, al cărei cuantum este dublat în raport de cel prevăzut de art. 187 din Codul de procedură civilă (art. 15¹⁰ alin. (5));
• ulterior confirmării acordului prin hotărâre definitivă și până la închiderea procedurii, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale ori a unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute care au determinat înscrierea în listă a unei creanțe, oricare dintre creditori poate contesta la judecătorul-sindic înscrierea în lista creanțelor a unei creanțe inexistente sau fictive, într-un cuantum diferit față de întinderea sa ori într-o altă categorie decât cea corespunzătoare situației sale juridice; în soluționarea contestației, judecătorul sindic poate infirma acordul sau menținerea acestuia cu modificarea listei creanțelor conform situației juridice astfel stabilite și, dacă este cazul, modificarea acordului, cu consimțământul debitorului, în cazul în care creanța contestată nu a fost determinantă pentru rezultatul votului. Modificarea acordului se va efectua de către debitor în termenul stabilit de judecătorul-sindic, se va depune la dosarul cauzei și se va comunica creditorilor (art. 15¹⁰, art.29¹);
• se consolidează protecția finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, dar și față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară (art. 5 pct. 28¹-28², art.9¹);
• se introduc dispoziții referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, ținerea ședințelor colective ale creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor (art. 15³ alin.(1), art.22, art. 48 alin.(3), art. 51 alin.(3), art. 104 alin. (1), art. 110 alin.(4), art.153 alin.(3), art. 154 alin.(4));
• proiectul preia standardele Directivei în ceea ce privește protecția salariaților și a creanțelor acestora: acordul de restructurare și planul de restructurare trebuie să conțină a analiză a situației salariaților, să detalieze modalitățile de informare și consultare a reprezentanților salariaților, derulate potrivit legii și a contractelor colective de muncă, și modalitățile în care acordul de restructurare va afecta forța de muncă a debitorului (proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective), eventualele cazuri de suspendare a contractelor de muncă din inițiativa angajatorului, de reducere a programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activității; de asemenea, suma prevăzută în plan pentru plata creanțelor salariale trebuie să fie cel puțin egală celei pe care ar obține-o în cazul executării silite, dar nu mai puțin decât ar primi în scenariul următoarei alternative optime; totodată, creanțele salariale constituie o clasă distinctă la vot; (art.15² alin. (1) lit. c), h) și alin.(4), 15⁴ alin.(3); art. 24 alin.(1) lit.c), h) și alin.(2), art. 27 alin.(4)); de asemenea, spre deosebire de toate celelalte creanțe, executarea silită a creanțelor salariale nu este suspendată de drept în procedura concordatului preventiv (singura dintre cele două proceduri de prevenire a insolvenței în care poate fi suspendată executarea silită). Aceasta poate fi suspendată de judecătorul-sindic la cererea debitorului, dacă debitorul face dovada capacității plății sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar și în mod eșalonat, cel puțin în cuantumul în care ar fi acoperite în procedura de executare silită (art.25 alin.(3));
• în privința creanței bugetare, proiectul prevede că acordul de restructurare/planul de restructurare vor fi opozabile creditorilor bugetari, cu condiția respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat din legislația internă și europeană, potrivit prevederilor art. 5 pct. 71; se facilitează, totodată, utilizarea testului creditorului privat, care, potrivit proiectului, poate fi efectuat și la solicitarea părții care propune un acord/plan de restructurare sau un plan de reorganizare, pe cheltuiala acesteia, de un expert independent, inclusiv de practicianul în insolvență din cadrul procedurii, și va fi comunicat creditorului bugetar odată cu acordul de restructurare/planul de restructurare sau odată cu planul de reorganizare; de asemenea, pentru corelare cu alte acte normative prin care creditorul bugetar poate acorda înlesniri la plată, în proiect se prevede că acele creanțe bugetare pentru care este în derulare o înlesnire la plată în conformitate cu legislația fiscală vor fi achitate în conformitate cu documentele din care aceasta rezultă, fiind considerate creanțe neafectate.

CITEȘTE ȘI ANAF - clarificări privind obligația de depunere a fșierului SAF-T

Procedura acordului de restructurare presupune, suplimentar față de elementele generale de noutate indicate mai sus: o etapă out-of-court de negociere a unui acord de restructurare propus de debitor cu asistența unui administrator al restructurării – practician în insolvență -, cu creditorii ale căror creanțe vor fi afectate de acord; intervenția judecătorului sindic, pentru confirmare, după ce debitorul a obținut votul creditorilor săi conform textului de lege propus; derularea activității debitorului conform prevederilor acordului, ulterior confirmării, pe durata prevăzută în acord – nu se prevede o perioadă de restructurare, aceasta urmând a fi propusă prin acord și negociată cu creditorii, însă, pe durata sa, dar nu mai mult de 3 ani, activitatea debitorului va fi supravegheată de administratorul restructurării, practician în insolvență.

În creionarea noii proceduri, propuse în transpunerea Directivei, s-a avut în vedere găsirea unui răspuns nevoii exprimate în consultările cu mediul de afaceri de a avea un mecanism de negociere cu un grad sporit de confidențialitate și cât mai suplu (80% dintre reprezentanții mediului de afaceri consultați au fost în favoarea unei noi proceduri de restructurare, confidențială și extrajudiciară, care să încurajeze abordarea timpurie a stării de dificultate). Această procedură – a acordului de restructurare preventivă – a fost astfel concepută încât să permită debitorului ca, împreună cu practicianul în insolvență, să întocmească și să negocieze un acord de restructurare, iar când toate condițiile pentru confirmarea sau impunerea unui astfel de acord sunt îndeplinite să solicite confirmarea acestuia de către instanță.

Flexibilitatea acestui instrument de restructurare și adaptabilitatea sa în funcție de dimensiunea debitorului și a masei sale credale se reflectă atât în etapa negocierii (debitorul având libertatea de a negocia cu toți creditorii afectați sau bilateral, de a reveni asupra planului propus până la obținerea majorității cerute pentru aprobare), dar și în etapa executării sale, proiectul de lege lăsând la latitudinea părților să stabilească durata executării planului.

De asemenea, în cazul în care debitorul coagulează unanimitatea voturilor creditorilor afectați, întreprinderile mici și mijlocii (cifră de afaceri sau venit brut sub 500.000 euro) beneficiază de o soluție integral extrajudiciară, planul, astfel aprobat de creditor, fiind suficient să fie avizat de un practician în insolvență pentru ca acesta să producă toate efectele specifice unui acord de restructurare.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Booking.com a semnat unul dintre cele mai mari contracte de închiriere de birouri, pregătind deschiderea în România a unui centru regional de servicii, unde vor munci sute de angajați

Argumentele în favoarea reglementării unei proceduri simplificate de restructurare (în pre-insolvență), în cea mai mare parte extrajudiciară, sunt multiple:

• aceasta este un instrument mai ușor de utilizat pentru micile afaceri, or, astfel cum rezultă din considerentele Directivei, standardele acesteia au în vedere în special necesitatea ca microîntreprinderile și IMM-urile, care reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din Uniune, să beneficieze de soluții de redresare flexibile și la costuri reduse;
• procedura, fiind confidențială, protejează compania/debitorul de stigmatul eșecului;
• procedura, fiind parțial extrajudiciară, nu aglomerează instanțele;
• presupune o mai mare libertate de negociere a debitorului cu creditorii.

În procedura concordatului preventiv, alături de elementele generale de noutate indicate mai sus, se propun modificări în ceea ce privește suspendarea executărilor silite – se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiții specifice, până la 12 luni); se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate, în cazul aplicării mecanismului cross-class cram-down, prevăzut de Directivă;

Urmare evaluării aplicării legii, cea mai importantă cauză a nefuncționării procedurilor de pre-insolvență, indicată într-o majoritate covârșitoare atât de creditori, cât și de debitori, este lipsa unei protecții reale a creditorilor împotriva executărilor silite. Astfel, în actualul cadru legislativ, în procedura concordatului preventiv se prevede o suspendare a executărilor silite abia ulterior omologării și nu este foarte clar dacă doar pentru creditorii care au acceptat concordatul sau pentru toți creditorii (două articole contradictorii art. 29 alin. (1) și art. 30 alin. (1) din Lege).

Mai mult, alți creditori pot să înceapă sau să continue procedurile de executare silită, iar acest fapt le conferă o poziție privilegiată față de creditorii care au semnate cu debitorul acorduri de restructurare.

Proiectul de lege, pornind de la standardele Directivei (stabilirea posibilității suspendării executărilor silite pentru susținerea negocierilor) prevede, așa cum arătam, suspendarea executării silite de drept de la deschiderea procedurii, pentru 4 luni, iar, ulterior, posibilitatea prelungirii sau obținerii de noi suspendări, fără ca în total, cu prelungiri și reînnoiri să se depășească dura de 12 luni. Această posibilitate de prelungire a suspendării executării silite este compensată cu garanții adecvate pentru creditori, care pot cere, în anumite condiții ridicarea suspendării. Este așadar creat cadrul de reglementare a suspendării executărilor silite care să ofere confortul creditorilor că debitorul nu va fi executat și că, astfel, nu vor dispărea bunurile – gaj general al acestora.

De asemenea, consultările efectuate au permis identificarea și a altor deficiențe ale procedurii concordatului preventiv, care, parțial, au putut fi remediate prin preluarea soluțiilor directivei (negocierea planului doar cu titularii de creanțe afectate, împărțirea creanțelor pe clase pentru vot, reducerea procentului de vot, consolidarea protecției finanțării intermediare și a celei noi). Pornind de la concepția Directivei potrivit căreia concordatul poate viza doar o parte dintre creditori, cei ale căror creanțe sunt afectate direct prin planul de restructurare, proiectul prevede eliminarea adunării creditorilor, participant colectiv la procedură, creditorii păstrând însă posibilitatea de a solicita convocarea unor ședințe colective, astfel cum și debitorul sau, după caz, administratorul concordatar poate decide că pentru, facilitarea negocierilor și votării planului de restructurare, este necesar să organizeze astfel de ședințe colective, care să includă totalitatea creditorilor titulari de creanțe afectate sau o parte dintre aceștia.

CITEȘTE ȘI Când ar putea călători românii fără viză în SUA?

Au existat, de asemenea critici, cu privire la dispoziții sau, dimpotrivă, lacune ale normei care afectează eficiența procedurii, aspecte care, de asemenea, se propune a fi remediate prin proiectul de lege: lipsa datei de referință la care se întocmește lista creditorilor, lipsa datei de la care curge termenul pentru exprimarea votului asupra ofertei de concordat, nedefinirea unor termeni esențiali în procedură (ex: creanțe în litigiu), nereglementarea regimului creanțelor curente, caracterul imprecis al atribuției de supraveghere a administratorului concordatar, limitele implicării administratorului concordatar, necorelarea prevederilor debitorului nu sunt stabilite, nereglementarea statutului părții creanței reduse prin concordat, în cazul în care procedura eșuează, durata prea scurtă a perioadei de executare a concordatului (24 de luni).

Consultările de evaluare a aplicării legii au indicat și faptul că, pentru eficientizarea procedurii și pentru încurajarea debitorilor și creditorilor să apeleze la o procedură de concordat, pot fi preluate instrumente importante din reorganizare judiciară, care este de așteptat să își dovedească utilitatea și în pre-insolvență, de exemplu reglementarea principiului tratamentului corect și echitabil (principiul best interest of creditors, prevăzut de Directivă).

Pentru a facilita derularea unei proceduri de restructurare preventivă, Directiva prevede și posibilitatea statelor membre de a deroga de la directivele în materia societăților, în măsura și pe durata în care acest lucru este necesar pentru instituirea cadrului de restructurare preventivă, fără ca prin aceste derogări să se aducă atingere principiului egalității de tratament al acționarilor. În acest sens, proiectul de lege propune o derogare minimală de la regulile de drept societar, pentru a facilita adoptarea rapidă de către organele societare a măsurilor de restructurare a afacerii propuse în acordul de restructurare/planul de restructurare (art.99).

De asemenea, la art. 19, Directiva prevede o serie de atribuții în sarcina organelor de conducere ale societății, în cazul în care există probabilitatea insolvenței, soluții transpuse prin completarea art. 73 din Legea societăților nr.31/1990 (art. III din proiect).

De asemenea, pentru corelarea terminologică, dar și pentru a asigura transpunerea art. 27 alin.(4) din Directivă, proiectul propune și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată, cu modificările și completările (art. II din proiect).

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Grupul bulgar Euroins Insurance a dat în judecată ASF pentru că i-a refuzat preluarea Ergo Asigurări

Pentru procedura reorganizării judiciare, proiectul de lege propune soluții de corelare cu noile prevederi în materia pre-insolvenței și de asigurare a standardelor directivei în ceea ce privește remiterea de datorie, dar și de eficientizare și creștere a celerității, astfel cum impune Directiva, a acestui mecanism de redresare. Se prevăd, astfel:

• se prevede posibilitatea reorganizării judiciare, cu efectul remiterii de datorie, pentru profesioniștii-persoanele fizice, după executarea unui plan de reorganizare cu o durată maximă de trei ani (art. 38 alin. (2)).
• noi premise pentru respectarea duratei perioadei de observație: înainte de expirarea termenului de 12 luni, creditorii, debitorul sau administratorul judiciar va solicita judecătorului-sindic fie aplicarea art. 111 alin.(6) – înscrierea provizorie a creanțelor contestate și care nu au putut fi soluționate, întrucât era nevoie să fie administrate probe -, fie prelungirea perioadei de observație pentru motive temeinice; în cazul în care cererea nu este introdusă de administratorul judiciar, creditorii sau debitorul vor putea formula o astfel de cerere.
• modificarea duratei maxime a perioadei de executare a planului de reorganizare de la 3 ani la 4 ani pentru debitorii persoane juridice, consultările cu mediul de afaceri indicând că actuala durată s-a dovedit insuficientă în cazul acestora;
• condițiile în care creditorii pot contesta hotărârea adunării creditorilor de votare a unui plan de reorganizare și în care pot formula obiecțiuni cu privire la legalitatea planului, pentru a evita abuzurile de drepturi procesuale întâlnite deseori în practică (art.132 alin.(4));
• prioritizarea la plată a finanțărilor noi și intermediare acordate în procedurile de prevenire a insolvenței – în cazul deschiderii, în situația nedorită a eșuării acestora, a unei proceduri de insolvență – prin plata acestora imediat după finanțările acordate în procedura insolvenței (mai dificil de accesat întrucât debitorul se află într-o dificultate mult mai mare) – art. 161 pct. 2 și 2¹;
• premise pentru organizarea prin mijloace electronice a adunărilor creditorilor și pentru comunicarea electronică cu creditorii (ex: art. 48 alin.(6), art. 51 alin.(3), art. 100 alin. 1 lit.f), art. 104 alin.(1), art.110 alin.(4), art. 153 alin.(3), art. 154 alin.(4)).

Pentru avertizarea timpurie în conformitate cu prevederile Directivei, se propune crearea unui instrument de alertă automată și electronică de către creditorul bugetar, precum și asigurarea accesului profesioniștilor la informații în domeniul avertizării timpurii, inclusiv la soluții de redresare, prin implementarea etapizată a unor instrumente de informare și asistență gratuită.

Astfel, legea prevede transmiterea unei notificări de alertă în cazul neexecutării unor obligații bugetare/fiscale, având ca scop informarea profesionistului cu privire la obligațiile restante, determinarea unei analize a cauzelor pentru neefectuarea plății și orientarea acestuia către opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și normaliza situația, inclusiv în cadrul sistemului de avertizare timpurie. Notificarea de alertă se va transmite automat profesioniștilor vizați de procedurile de prevenire a insolvenței și de cele generale de insolvență, prin intermediul Spațiului Privat Virtual.

Pentru a sprijini profesioniștii alertați să ia din timp măsuri, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va pune la dispoziția acestora, pe pagina sa de internet, o secțiune dedicată informării și îndrumării în domeniul avertizării timpurii, în care pot fi accesate informații extinse cu ajutorul cărora să poată identifica principalele semne care indică apariția sau iminența unei crize și, de asemenea, să fie orientați spre realizarea unei evaluări generale a situației lor financiare în vederea diagnosticării stării de dificultate sau a insolvenței. Secțiunea dedicată va conține
informații despre oportunitățile legale și regulile care trebuie respectate în funcție de nivelul de gravitate al crizei și va încuraja antreprenorii să apeleze la soluții de asistență gratuită, atunci când acestea vor deveni disponibile.

Legea introduce posibilitatea medierii în privința obligațiilor evidențiate în notificarea de alertă, persoanele fizice sau juridice alertate având posibilitatea, încă din această etapă timpurie, să clarifice întinderea obligațiilor fiscale restante și să identifice soluțiile optime pentru stingerea creanței fiscale.

Potrivit legii, notificarea de alertă și furnizarea de informații online vor fi organizate în interiorul termenului de transpunere, urmând să fie disponibile imediat.

Pentru a crește eficiența instrumentului de alertă care se declanșează automat și a componentei de îndrumare și informare, se prevede înființarea unei linii telefonice care va permite îndrumarea și în funcție de particularitățile situației profesionistului, operaționalizarea acesteia urmând să se finalizeze într-o perioada de 1 an. Asistența acordată se va concentra asupra gestionării unei crize, ajutând antreprenorul să obțină o imagine de ansamblu a afacerii, a situației economice și problemelor acesteia, precum și remedii standardizate pentru ipoteze predeterminate de dificultate care să fie puse în aplicare de antreprenor fără asistență specializată. După caz, se vor oferi informații privind procedurile de restructurare și de insolvență sau cu privire la alte soluții disponibile de restructurare a unor datorii sau a afacerii.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV FOTO Familia Doicescu, proprietara Bog`Art, se asociază cu Omar Akili, unul dintre investitorii Forte Partners, și pregătește proiecte cu peste 1.000 de apartamente premium

Proiectul de lege prevede posibilitatea dezvoltării în timp a unei componente de asistență specializată prin implicarea unor consultanți cu experiență în managementul de criză și/sau a unor mentori, care să acorde pro bono servicii de diagnoza inițială și/sau de consiliere în afaceri, după modelul altor state membre precum Danemarca, Germania, Belgia, Italia, Grecia, Polonia. În plus, este lăsată deschisă posibilitatea ca și alte instrumente care urmăresc avertizarea timpurie în sensul acestui proiect de lege să fie dezvoltate în viitor de stat cât și prin inițiative private.

Pentru evaluarea eficienței mecanismelor de pre-insolvență și insolvență, Directiva impune statelor membre obligația culegerii, centralizării și comunicării către Comisia Europeană a anumitor date statistice:

a) numărul de cereri de confirmare a unui acord de restructurare sau de deschidere a unei proceduri de concordat preventiv ori de insolvență și numărul de acorduri confirmate sau de proceduri de concordat preventiv ori de insolvență deschise;
b) durata medie a procedurilor, de la data depunerii cererii, respectiv de la deschiderea acestora până la închiderea lor;
c) numărul de cereri de confirmare a unui acord de restructurare, de deschidere a unei proceduri de concordat ori de insolvență respinse ca inadmisibile, ca nefondate sau retrase înainte de confirmare, respectiv înainte de a fi deschise;
d) numărul de debitori care au făcut obiectul unor proceduri de restructurare preventivă sau de insolvență și care, în perioada de trei ani premergătoare depunerii cererii sau deschiderii unor astfel de proceduri, au avut un acord de restructurare sau un plan de restructurare confirmat în cadrul unei proceduri anterioare de restructurare preventivă. Statisticile trebuie realizate pe fiecare an calendaristic și se comunică Comisiei Europene pe baza formularului standard stabilit de Comisia Europeană prin actele de punere în aplicare a Directivei (UE) 2019/1023.

Prin urmare, prin proiect, se prevede completarea Legii nr.85/2014, în sensul instituirii obligației de colectare și sistematizare a acestor informații, precum și de comunicare către instituția europeană (art.339¹).