Macro

Potrivit concluziilor stabilite în urma verificărilor de către Corpul de Control al Prim-Ministrului la Societatea Națională a Sării SA (SNS SA) și Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR), acțiune începută după inundarea Salinei Praid în luna mai 2025, riscul de inundare a spațiilor subterane ale salinei și de afectare a zăcământului a fost subevaluat și calificat constant de reprezentanții SNS SA ca nefiind un pericol iminent. Corpul de control a recomandat Ministerului Economiei exercitarea dreptului de revocare cu justă cauză a administratorilor salinei.

Piețele bursiere europene au încheiat săptămâna în scădere accentuată, pe fondul temerilor tot mai mari privind calitatea creditelor și stabilitatea sectorului bancar.

Volumele de benzină exportate de companiile românești în Ucraina au scăzut în septembrie cu 20%, în principal ca urmare a reducerii livrărilor maritime ale Rompetrol, relevă date analizate de Profit.ro.

Guvernul Elveției a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026.

România importa joi gaze via Bulgaria la capacitate maximă, în timp ce exporturile se situau la un nivel minim, cele către Ungaria fiind nule. Rezultatul: un procent de peste 87% din volumul ridicat de gaze care intră în România aste alocat acoperirii cererii de consum și înmagazinare de pe piața internă.

Toate proiectele care aveau la data de 19 august peste 30% implementare vor rămâne la finanțare prin PNRR, din cele 1,35 miliarde euro renegociate cu Comisia Europeană, iar alte proiecte aflate între 0% și 30% vor fi finanțate cu 4 miliarde lei din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, potrivit ministrului Mediului și Guvernului.

Economiștii UniCredit Bank au redus prognoza de creștere a economiei românești, atât pentru anul în curs, cât și pentru următorul, pe fondul unui consum și al unor investiții mai reduse.

Cotația internațională escaladează din maxime în maxime, dar date fundamentale spun că trendul ascendent mai are spațiu de dezvoltare.

Companiile de impact din România rămân pilonii economiei, dar într-un echilibru tot mai fragil.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut spre volumul de anul trecut și și-a redus ponderea în PIB la final de vară, în condițiile moderării deficitului comercial, deși balanța veniturilor primare și a celor secundare continuă să arate precar. Investițiile străine directe au continuat să crească ușor, dar acoperă doar un sfert din deficitul extern.

România importa ieri gaze din Bulgaria aproape la capacitatea maximă de interconectare, 14 milioane mc, din care un volum record, de 10,4 milioane mc, era destinat pieței interne, fie pentru acoperirea consumului, fie pentru înmagazinare.

Încetinirea creșterilor nominale ale lefurilor, peste care a venit inflația foarte ridicată, a dus dinamica salarială la -5%, cel mai scăzut nivel de la „tăierile lui Boc” din timpul crizei economice din 2010. Situația este de așteptat să mai continue cel puțin câteva luni, posibil un an, până ce valul inflaționist va ieși din calculul statistic.

Suprafața, aproape cât jumătate din cea a Angliei, este mai mare decât în 2021, când liderii mondiali și reprezentanții marilor companii s-au angajat să limiteze amploarea fenomenului.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a păstrat neschimbate prognozele privind creșterea economiei României în 2025 și 2026, după revizuirea în scădere anunțată luna trecută, însă estimează o inflație mult peste cea preconizată în primăvară, un deficit de cont curent lărgit, precum și creșterea șomajului.

Angajatorii români sunt dispuși să se ducă până în Asia sau Africa ca să-și aleagă direct salariații, mai ales când este vorba de meserii ceva mai pretențioase, iar oferta de forță de muncă este destul de slabă.

În primele două luni de după majorarea TVA, numărul de tranzacții imobiliare cu unități individuale a scăzut cu aproape 1% comparativ cu perioada august-septembrie 2024, însă a crescut cu peste 10% comparativ cu tranzacțiile cumulate din mai și iunie, ultimele două luni premergătoare anunțului oficial cu privire la noua valoare a TVA-ului.

Guvernul a ajuns cu împrumuturile, până la mijlocul lunii octombrie, la 238,4 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Din această sumă, 20 de miliarde de lei sunt echivalentul celor 4 miliarde de euro împrumutate de către stat la început de octombrie.