Macro

Pe fondul scumpirii energiei și alimentelor, inflația anuală din SUA a accelerat la 3,8% în aprilie, sporind presiunile asupra Rezervei Federale pentru menținerea dobânzilor ridicate.

Inflația anuală a urcat la 10,7% în luna aprilie ca urmare a unui avans lunar al prețurilor de +0,84% față de luna precedentă, anunță INSSE. Este cea mai ridicată rată a inflației a ultimilor trei ani, după aprilie 2023.

Economia României a continuat pasa proastă la început de an și a scăzut atât față de primul trimestru al anului precedent, cât și față de ultimul trimestru din 2025, înregistrând astfel două trimestre consecutive de contracție, arată datele semnal de la Statistică.

Economiștii se așteaptă la noi date slabe din economie pentru începutul anului, cu o medie a estimărilor care arată spre o contracție a PIB în termeni anuali, în timp ce unii analiști văd posibilă și o continuare a contracțiilor trimestriale. Datele economice s-ar putea ameliora pe parcursul anului, în condițiile scăderii inflației, a revenirii consumului, precum și realizării investițiilor publice finanțate cu fonduri europene – deși aici sunt economiști care avertizează că ratarea PNRR ar putea duce România în recesiune.

Se schimbă procedura pentru voucherele de vacanță, în 2026.

Sistemul bancar și-a majorat excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală în aprilie, chiar dacă la finele lunii cursul valutar a intrat sub presiune de depreciere și evoluția rezervelor BNR sugerează intervenții pentru susținerea leului.

Creșterea recentă a cursului de schimb, pe fundalul instabilității politice, a redus din supraevaluarea leului, dar aceasta încă se păstrează, arată o analiză a Băncii Comerciale Române, care și-a majorat prognoza privind nivelul EUR/RON. Analiștii observă și o schimbare de atitudine a BNR, care în fața presiunii valutare a ales să lase cursul să crească și să mențină astfel dobânzile în piață. Deprecierea leului aduce deja o inflație mai mare și o creștere a datoriei publice în valută.

România mai are de adoptat legislație pentru a obține fondurile europene din Programul de Redresare și Reziliență de circa 7 miliarde de euro, lucru ce ar putea fi întârziat sau împiedicat de criza politică. Fără aceste sume, care finanțează investițiile de la bugetul public, economia ar putea intra într-o recesiune în toată regula, în condițiile în creșterea PIB așteptată este deja anemică.

Regiunea Eastern and Midland din Irlanda ocupă primul loc într-un clasament al celor mai bogate regiuni din UE, cu un PIB pe cap de locuitor de peste două ori mai mare decât media UE. Luxemburg și sudul Irlandei se situează, de asemenea, mult peste medie, susținute parțial de activitatea companiilor multinaționale. Surprizza este însă că Praga și București-Ilfov se numără la rândul lor printre cele mai bogate regiuni din UE, evidențiind concentrarea avuției în marile orașe.

Premierul transmite de Ziua Europei un mesaj în care arată că în România a supraviețuit un mecanism de putere cu rădăcini adânci în comunism, în care resursele statului serveau rețele de influență, iar acest acest sistem reacționează în prezent.

Un raport al Guvernului privind eficiența administrației publice centrale și locale relevă că majoritatea angajaților din instituțiile publice (aproximativ 55%) se încadrează în grupa de vârstă 45–59 de ani. Conform acestor date, se poate estima că între 50% și 60% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani, o adevărată furtună pentru sistemul public de pensii.

Guvernul Bolojan a decis prin ordonanță de urgență, exact înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură, că plățile efectuate de stat către furnizorii de energie și gaze, pentru compensarea costurilor fostei plafonări a prețurilor finale, pot fi suspendate, în caz de nereguli sau urmărire penală, pentru o perioadă de până la un an de zile.

Un raport al Guvernului privind eficiența administrației publice centrale și locale relevă date diferite în privința numărului de angajați la stat, care variază între 1,1 și aproape 1,3 milioane, lipsind astfel o evidență unitară.

Piața rezidențială începe să resimtă direct efectele fluctuațiilor accelerate ale cursului euro-leu, într-un context deja marcat de incertitudine economică și tensiuni politice.

Un raport al Guvernului privind eficiența administrației publice centrale și locale arată că, în anul 2024, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 mld lei, reprezentând 9,3% din PIB, comparativ cu 8,3% în 2023, bazat pe același indicator al bugetului de stat.

Uniunea Europeană trebuie să ratifice acordul comercial cu SUA până la 4 iulie, altfel va fi supusă unor tarife vamale „mult mai mari”, după ce oficialii europeni nu au reușit să finalizeze pactul, a declarat președintele SUA.

Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), sectorul turistic național traversează în continuare o perioadă de declin, de -5,8 % în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.