Macro

Guvernul a aprobat memorandumul care mandatează ministerele de Externe și al Economiei să semneze în numele României acordul de parteneriat UE-Mercosur, care va intrat în vigoare provizoriu de la 1 mai. Ministrul Agriculturii a avizat negativ acest memorandum, exprimându-se în trecut împotriva adoptării acestui acord fără anumite clauze care să protejeze fermierii români.

Inteligența Artificială și noua revoluție tehnologică în ansamblu vor avea un impact social ca nicio altă revoluție anterioară, cu mult mai multe efecte sociale decât cele anticipate acum, a declarat marți Dan Stratan, CEO și fondator RCI Holding, la conferința Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro este partener.

Calea Victoriei din București s-a impus drept principala arteră comercială de lux din România, găzduind un mix solid de branduri internaționale de prestigiu, hoteluri de cinci stele și concepte premium de food & beverage, ceea ce a dus la creșterea fluxului de turiști internaționali și a cererii locale.

Pesimismul crește în Europa pe fondul războiului cu Iranul, care afectează încrederea economică și a consumatorilor.

Încrederea în economia românească a scăzut în luna martie, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu, care a generat date mai slabe în toate sectoarele, mai ales în comerțul cu amănuntul, în timp ce așteptările inflaționiste sunt în creștere, relevă datele analizate de Profit.ro.

Noua criză energetică, pornită din războiul din Orientul Mijlociu, este de natură stagflaționistă – crește inflația, încetinește economia, arată Yannis Stournaras, guvernator al Băncii centrale a Greciei și membru în boardul Băncii Centrale Europene. Actorii economici au memoria unei inflații ridicate recente și ar putea reacționa mai rapid la noul șoc, caz în care BCE trebuie să reacționeze rapid, deși stă mai bine decât în 2021-2022. Guvernele ar trebui să nu ia măsuri fiscale prociclice și să meargă cu decizii țintite în cazul în care intervin. La nivel european ar trebui să fie însă și un semnal de alarmă pentru o integrare instituțională mai mare.

Inflația din Germania a accelerat brusc în martie, după ce războiul din Iran a crescut costurile energiei, întărind așteptările ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, o deteriorare a perspectivelor economice și o aversiune la risc a piețelor, în condițiile în care România este sensibilă la condițiile externe de finanțare. Lucrurile s-ar putea însă înrăutăți dacă războiul se prelungește: impactul ar putea fi sever, avertizează Isărescu.

Ministerul Finanțelor a luat din piață 356 de milioane de lei, pe patru ani, la un randament de peste 7% pe an. Cererea din partea băncilor a fost relativ slabă și emisiunea s-a făcut sub prospect. Finanțele au redus foarte mult emisiunile de datorie în luna martie, pe fondul dobânzilor mai mari cerute de investitori, în contextul turbulențelor induse de războiul din Orientul Mijlociu.

Gospodăriile europene raportează o scădere a economiilor față de anul trecut, România ocupând ultimul loc într-un sondaj ING realizat în șase țări privind economiile gospodăriilor. Unul din cinci români întrebați declară că nu câștigă suficient pentru a putea economisi - cel mai ridicat procent în rândul statelor analizate.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan spune scădere reală a prețului final la pompă poate să vină doar din două surse care au legătură directă cu segmentul de fiscalitate a prețului combustibililor.

Companiile energetice încearcă să compenseze declinul livrărilor din Golful Persic, dar atrag atenția asupra limitelor.

Contabilii, managerii de vânzări și inginerii sunt cei mai căutați specialiști ai momentului.

Pe fondul războiului cu Iranul și al slăbirii economiei, riscul de recesiune în SUA anticipat de Wall Street este în creștere.

Primul trimestru din 2026 se va încheia cu tranzacții de aproximativ 130 de milioane de euro pe segmentul de birouri din România, marcând cel mai bun început de an din ultimul deceniu.

Stocul de spații de birouri moderne din principalele orașe regionale din România - Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov - totalizează aproximativ 1,08 milioane de metri pătrați, în condițiile în care, în ultimii doi ani, dezvoltatorii nu au livrat niciun proiect nou în aceste piețe.

Casa de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne a plătit anul trecut 8,8 miliarde de lei pentru pensiile a aproape 119.000 de persoane.