Pungile includ diferite produse, în principal legume și fructe, care sunt aproape să se strice și sunt vândute astfel, împreună, la un preț mult redus.
Sistemul este aplicat deja de companie în mai multe țări, precum Germania.
În urmă cu un an, Lidl România lansa un nou capitol al campaniei sale dedicate reducerii risipei alimentare: „Shopping în frigider” – o inițiativă care invită consumatorii să își reorganizeze obiceiurile de consum, începând cu o simplă privire în propriul frigider.
Foto Facebook Buget de Familie
Potrivit datelor Uniunii Europene și ONU, în România, o persoană aruncă anual în medie 129 kg de mâncare, iar una dintre sursele principale ale acestei risipe este frigiderul din locuință. Din dorința de a combate această problemă, Lidl România își propune să construiască o relație autentică cu clienții săi, nu doar prin oferirea celui mai bun raport calitate-preț, ci și prin susținerea unui comportament de consum sustenabil.
Pentru lipsa raportării sau raportare incompletă, sancțiunile pot ajunge la 40.000 de lei.
Astfel, în jur de 400.000 – 450.000 de operatori economici intră sub incidența legii, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane de operatori economici, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Proporțional, aproximativ 33% - 40% din totalul firmelor din România sunt vizate de această măsură.
Cum se face raportarea: pe platforma națională și pe website-ul propriu
Raportarea se face public, atât pe platforma statului https://risipaalimentara.madr.ro/, cât și pe website-ul firmei.
Înainte de încărcarea raportării, companiile trebuie să se asigure că datele sunt corecte, complete și susținute de documente interne relevante, care reflectă modul în care au fost gestionate cantitățile de alimente și măsurile adoptate pentru reducerea risipei alimentare.
În practică, există situații în care firmele pot omite din neatenție anumite informații sau pot transmite date incomplete, mai ales în lipsa unor proceduri interne clare de colectare și centralizare a acestor informații, conform Grecu Partners.
Ce tip de firme sunt obligate să raporteze
Sunt obligați toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, vizați de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 - mai exact orice persoana fizică sau juridică implicată în orice etapă a producției, procesării și distribuției alimentelor:
- Producție primară (ferme, producători agricoli): ferme de legume, ferme de fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole, producători de cereale etc.
- Prelucrare / procesare: fabrici de panificație, fabrici de lactate, abatoare, unități de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unități de procesare a fructelor (sucuri, piureuri), fabrici de bere sau băuturi răcoritoare etc.
- Depozitare, distribuție, comercializare: depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi, distribuitori de produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, cash & carry etc.
- Sectorul de industrie hotelieră și servicii de alimentație publică (HORECA, cantine, restaurante, cofetării, patiserii etc.): restaurante, fast-food-uri, cantine (școlare, universitare, spitale, firme), cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unități de catering, cafenele cu produse alimentare, bistrouri, food-truck-uri.
Ce măsuri trebuie luate și în ce ordine
Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare de la literele a-f, conform următoarei ierarhii (în aceasta ordine), potrivit art. 2, din Legea 217/2016:
- Măsuri de responsabilizare pe lanțul agroalimentar (producție, procesare, depozitare, distribuție, comercializare, HORECA)
- Vânzare cu preț redus a produselor aproape de expirarea termenului de valabilitate
- Transfer gratuit către operatori receptori sau către alți operatori economici, pentru consumul uman
- Utilizare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate
- Direcționare produse de origine animală improprii consumului uman către utilizatori înregistrați pentru hrana animalelor din adăposturi
- Direcționare produse improprii consumului uman sau animal către transformare în compost
- Direcționare produse improprii consumului uman sau animal către transformare în biogaz
- Dirijare subproduse de origine animală nedestinate consumului uman către unitate de procesare autorizată
La măsurile f-h se aplică legislația privind protecția mediului în vigoare. Eliminarea și utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate, materiale de categoria 3, se realizează conform legislației sanitar-veterinare.
Ce documente trebuie pregătite și raportate
Pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, firmele trebuie să aibă pregătite:
- Planul anual de diminuare a risipei alimentare
- Raportul anual privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii receptori (model Anexa 1 din Norme)
- Raportul anual privind cantitatea și valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii donatori (model Anexa 2 din Norme)
Obligații suplimentare pentru operatori:
- Realizarea demersurilor necesare pentru încheierea unui contract-cadru cu operatori receptori pentru transferul cu titlu gratuit al alimentelor
- Implementarea de măsuri de informare și responsabilizare pentru salariați (minimum o comunicare anuală internă privind obiectivul de reducere a risipei alimentare)
- Informarea consumatorilor despre obiceiurile de consum responsabile
Operatorii din industria ospitalității vor facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele neconsumate la finalul meselor și vor informa despre această posibilitate în mod clar și vizibil în meniu
Operatorii economici nu pot declara, în mod deliberat, ca fiind improprii produsele agroalimentare nevândute și încă bune pentru consum.
Păstrarea evidențelor: Operatorii din lanțul agroalimentar implicați în transferul cu titlu gratuit au obligația de a păstra, pentru o perioadă de 3 ani, evidența nominală a furnizorilor și a beneficiarilor produselor agroalimentare.
Documente obligatorii pentru fiecare transfer gratuit (minim):
- Tipul produsului redistribuit
- Cantitatea de produs redistribuită
- Data-limită de consum / data durabilității minimale
- Data redistribuirii
- Numărul de consumatori finali către care a fost redistribuit
Cine controlează și cine dă sancțiuni
Se fac controale și se aplică amenzi atât de către ANSVSA, pentru aspectele legate de siguranța alimentară în procesul de transfer al alimentelor, cât și de către MADR și structurile teritoriale de inspecție, pentru neimplementarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare, nerealizarea sau netransmiterea raportărilor și nerespectarea regulilor de transfer.
- Amendă 10.000–20.000 lei: pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor.
- Amendă 10.000–40.000 lei: pentru neîncărcarea planului și rapoartelor în platformă, după 6 luni de la funcționarea platformei. NU se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru încălcarea art. 2 alin. (4).
IMPORTANT: Amenda pentru neîncărcarea datelor în platforma națională se aplică după 6 luni de la momentul în care platforma devine efectiv funcțională pentru operatorii economici.
Atenție! Contravențiilor NU li se aplică dispozițiile art. 28 alin. (1) din OG 2/2001 – adică nu se poate achita jumătate din minimul amenzii dacă este achitată în primele 48 de ore.
Excepții privind sancțiunile pentru neîncărcarea în platformă
Amenda de 10.000–40.000 lei pentru neîncărcarea planului/rapoartelor în platformă NU se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.
ATENȚIE: Excepția acoperă DOAR obligația de încărcare în platformă, nu acoperă obligația de publicare a planului pe website-ul propriu (art. 2 alin. 5), care este obligatorie pentru TOȚI operatorii, inclusiv microîntreprinderi și IMM-uri.
ATENȚIE: Amenda se aplică după 6 LUNI de la data la care platforma devine efectiv funcțională și utilizabilă de către operatori, nu de la termenul de 31 martie.
