' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
El a explicat că va analiza această schemă, astfel încât, până la sfârșitul anului, să existe un obiectiv concret legat de se va întâmpla mai departe.
În opinia sa, nu se poate discuta despre o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piață, fără să existe un interval de timp.
În ceea ce privește consumatorii vulnerabili, ministrul a afirmat, într-un interviu Agerpres, că sunt necesare niște mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil, să se meargă țintit către cei care au nevoie să fie ajutați și să nu se mai meargă pe schema prin care se dădeau puțini bani la foarte mulți.
Toate aceste lucruri sunt în analiză, astfel încât anul acesta să se vină cu o nouă schemă de sprijin al consumatorilor vulnerabili.
Referitor la prețurile la energie, Dumitru Chisăliță a subliniat că, pe partea ce ține de Ministerul Energiei, se va veni cu o serie de măsuri, în limita legalității, iar luna aceasta vor putea fi puse pe masă niște lucruri foarte concrete, care să aibă și șansa de a fi validate.
Ministrul Energiei a mai vorbit în interviu despre aprovizionarea cu energie în iarna care urmează, despre schemele pentru stocare și despre proiectul privind reactoarele de mici dimensiuni de la Doicești.
„Nu cred că putem să discutăm de o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piață fără un interval de timp. Nicăieri în lume nu s-a întâmplat lucrul acesta peste noapte. (…) Cel mai probabil, propunerea mea va fi de a continua o schemă și după data de 1 aprilie, pe gaze naturale”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Ministrul a explicat că nu se ia în calcul o plafonare clasică a prețurilor, ci stabilirea unui „preț administrativ”, mecanism ce urmează să fie analizat și adaptat și pentru consumatorii non-casnici, în limitele legislației naționale și ale normelor europene de concurență.
Ajutoare țintite
Un alt punct asumat de minister îl reprezintă reforma sprijinului pentru consumatorii vulnerabili. Dumitru Chisăliță a arătat că sărăcia energetică a crescut în România și că este nevoie de un mecanism precis, care să renunțe la practica de a acorda sume mici către categorii prea largi de beneficiari.
În colaborare cu Ministerul Muncii, autoritățile pregătesc o nouă schemă de sprijin aplicabilă chiar din această lună sau cel târziu până la finele anului. De asemenea, ministrul a arătat că realizarea Registrului național al consumatorului vulnerabil – instrument digital integrat – este estimată optimist la 12 luni, motiv pentru care se va apela la soluții de tranziție bazate pe datele existente.
”Avem mult mai multe elemente pe care le considerăm în momentul de față. Cumva, toate cele pe care le rulăm trebuie să țină seama, în primul și în primul rând, de posibilitatea aplicării. Pentru că plecăm de la un simplu exemplu: cantitatea, de exemplu, de gaze naturale care este produsă în România este mai mică decât cantitatea consumată. Asta înseamnă că, cel mult în cele mai bune condiții, putem să ne uităm la ce se produce în România, nu și la ce se importă.
Asta ne face să nu putem să validăm sau să punem pe masă niște soluții doar de dragul de a le pune. Dacă noi am fi, nu știu, la 120%, adică producem tot ce ne trebuie și am mai avea și un excedent, ar fi o discuție. Nu suntem într-o astfel de postură și atunci, lucrurile pe care le facem trebuie să fie în concordanță cu această realitate.
Nu avem, în momentul de față, toate datele. Am cerut instituțiilor responsabile și aștept să primesc aceste date, pentru ca, repet, efectiv, acele proiecte pe care le facem să fie validate de niște scenarii și să fie posibil de aplicat în practică”, a spus Chisăliță.
Referitor la securitatea aprovizionării în sezonul rece, ministrul a atras atenția că sectorul se află într-o situație atipică, determinată de suprapunerea mai multor blocaje.
„Dacă e să mă refer la tot ce știu eu din istoria industriei energetice, este una dintre situațiile grele sau printre cele mai grele care au existat. (…) Este un număr destul de important de crize care se suprapun, putem vorbi de o policriză”, a declarat acesta.
Chisăliță a amintit că prelungirea situației de alertă pe piață a fost decisă tocmai pentru a permite activarea unor măsuri preventive, în condițiile în care producția internă de gaze nu acoperă în totalitate consumul de vârf.
El arăta este nevoie de cel puțin 12 luni pentru a pregăti piața.
„Poziția de acum este legată de timp. Dacă noi pornim în iarnă să pregătim o liberalizare, probabilitatea să avem prețuri mari (la momentul liberalizării – n.r.) este foarte mare.
De ce? Pentru că în iarnă cererea este mare, oferta este mică și ne vom trezi că ajungem în luna martie cu prețurile mari din iarnă”, a spus atunci Chisăliță în Parlament.
El a explicat că februarie și martie este perioada cea mai delicată pentru România, pentru că atunci sunt cele mai scăzute temperaturi, este cererea cea mai mare de gaze, iar în depozite mai este o cantitate redusă de gaze care poate fi adusă în piață.
„Și atunci este cel mai prost moment”, a subliniat ministrul atunci desemnat.
Chisăliță a mai spus că este nevoie ca liberalizarea pieței să fie pregătită timp de cel puțin un an, astfel încât toate contractele din piață (de vânzare, cumpărare, transport, distribuție, înmagazinare) să fie încheiate la cel mai bun preț pentru consumatori.
„Din punctul meu de vedere este nevoie de cel puțin 12 luni. Dacă nu ai aceste 12 luni, riști ca cineva să plătească”, a mai spus ministrul desemnat al Energiei.
În prezent, legislația în vigoare prevede că liberalizarea completă a pieței gazelor va avea loc la 1 aprilie 2027, iar pentru amânarea ei este nevoie de modificări legislative.
Programul de guvernare al cabinetului propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede majorarea de la 1.940 lei la 3.500 lei a pragului de venit net individual lunar de la care pornind o persoană se califică pentru a primi sprijin de la stat la plata facturilor la energie, extinderea sistemului de sprijin și în privința costurilor cu gazele și carburanții, precum și liberalizarea etapizată, nu dintr-o dată, de la primăvară, a prețului gazelor naturale destinate clienților casnici.
O liberalizare a prețului la gaze ar însemna o dublare a facturii pentru consumatorii casnici, a atenționat însă recent Nicolas Richard, CEO ENGIE Romania, la Profit Energy.Forum.
În prezent, prețul gazelor vândut de producători către furnizori pentru consumul populației este plafonat la 110 lei (21 de euro) pe MWh, până la 31 martie 2027.
„Este important să vorbim despre ce se va întâmpla cu prețul consumatorilor casnici după această iarnă. Chiar dacă de ani de zile spunem că ajutorul trebuie țintit spre consumatorii vulnerabili, cred că de data asta ar trebui să fie prelungită schema actuală la gaze”, a spus Nicholas Richard la conferința organizată de Profit.ro.
Întrebat cu cât ar crește factura unui consumator casnic la momentul expirării mecanismului impus de stat, Richard a arătat că prețul gazelor pentru populație este plafonat 110 de lei pe MWh (21 de euro), iar prețurile în piață pentru al doilea trimestru al anului viitor sunt de peste 60 de euro pe MWh.
„În ceea ce privește prețul final, vorbim de o dublare a prețului. Din cauza asta nu cred că este pertinent pentru nimeni, în contextul dat (să fie eliminat mecanismul – n.r.). Ce este extrem de important este cadrul în care jucăm. Deciziile trebuie să fie anunțate din timp și trebuie să existe reguli coerente, pe care azi nu le avem”.
Richard a subliniat că este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru pregătirea pieței, astfel încât a doua zi după liberalizare să nu ne trezim cu un preț insuportabil pentru populație.
„Creșterea economică a României este extrem de modestă, ceea ce înseamnă că motorul, care era consumul, nu mai merge, așa că nu mai trebuie să lovim puterea de cumpărare. Știm foarte bine că factura la gaz este mult mai importantă, ca sumă, în comparație cu factura la electricitate.
Al doilea motiv este că decizia trebuie luată acum, nu să ne trezim, ca de obicei, cu o lună înainte. Pentru că noi trebuie să știm de azi dacă trebuie să cumpărăm sau să nu cumpărăm, iar producătorii să știe ce au de făcut, pentru a nu pune o presiune pe preț. Dacă nu vom lua o decizie înțeleaptă în zilele în care vor veni, probabil prețul pentru consumatorii non-casnici va fi mai mare”, a mai spus șeful companiei energetice.
În prezent România are un grad de umplere a depozitelor de 85%, cu peste 11 procente față de media UE, de 73,75%.
„Peste 10 zile urmează să finalizăm un proiect de a crește capacitatea de extracție cu 30% și a capacității de înmagazinare de la 300 milioane mc la 400 milioane mc la Depomureș”, a anunțat Richard.
Potrivit șefului Engie, chiar dacă este un avantaj, inclusiv pentru stat, faptul că România e o țară producătoare de gaze, soluția nu e să fie majorată distribuția de gaze în zone care clienții nu preferă să se încălzească cu gaze, ci cu lemne. „Ar trebui implementate proiecte mixte cu pompe de căldură și panouri solare”, crede Richard, care a precizat că sunt racordați în prezent la rețeaua de distribuție 40-5000 de mii de noi clienți pe an. „Suntem la 25 de mii de km de rețea. dublu fașă de când am intrat pe piața din România.
„Vedem din ce în ce mai mulți clienți care nu vor să se conecteze. Când are sens extindem rețeaua, dar dacă nu este economic și devine o povară pentru consumatorii finali - nu facem acest lucru. Dacă nu este economic, nu facem decât să socializăm costurile, îi punem pe alții să plătească”, explică CEO-ul Engie.
Nicolas Richard consideră inoportună modificarea actualului sistem al prețului marginal, în care prețul final este stabilit de electricitatea producă de centralele cu celel mai mari costuri de producție (de obicei gazele).
„Nu este un sistem perfect. Problema este că nu am găsit colectiv un alt sistem pentru a nu denatura piața. Pentru mine ce contează în România, este că nu reușim să avem un preț competitiv cu alte piețe, deși avem un mix foarte bun. Prețuri sunt mai mari în România pentru că nu există orchestrație și avem un preț forward mai mare pentru că nu avem lichiditate”, a precizat șeful Engie.
