Alexandru Vasilache, avocat cu o experiență de 20 de ani în drept penal al afacerilor și litigii complexe și Partener la Bradu, Neagu & Asociații, spune că, prin adoptarea acestor prevederi, România nu doar că își întărește angajamentele internaționale asumate în cadrul OCDE, dar și redefineste modul în care companiile locale trebuie să își organizeze politicile interne de prevenire a mituirii. Noile reglementări aduc atât sancțiuni mai severe, cât și oportunități pentru persoanele juridice de a beneficia de circumstanțe atenuante prin implementarea unor programe eficiente de conformitate, subliniind astfel importanța unui cadru integru de guvernanță și integritate corporativă.
Integrarea României în spațiul comunitar a cunoscut un parcurs îndelungat și plin de provocări. Încă de la începutul anilor ’90, după acceptarea cererii de aderare la Uniunea Europeană în 1995, România a trecut printr-un amplu și complex proces de modernizare a tuturor instituțiilor, care rămăseseră ancorate în realitatea antedecembristă.
Trecerea de la un sistem centralizat și monopolizat, la un sistem descentralizat a reprezentat o reală provocare pentru întreaga societate. La finalul anului 1999 (la 10 ani de la evenimentele din Decembrie 1989), Consiliul European de la Helsinki a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană.
În perioada 2000-2004, au fost dezbătute și închise toate capitolele necesare aderării României la spațiul comunitar. Tot în anul 2004, mai exact la data de 28 aprilie, România și-a depus oficial candidatura la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Deși România a fost ulterior admisă, cu statut de stat membru sau observator într-o serie de comitete și grupuri de lucru ale OCDE (și a adoptat cca 50 din cele 267 de instrumente juridice ale acestui for internațional), Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România în data de 25 ianuarie 2022.
Relația cu OCDE se fundamentează pe discuții aplicate, în care sunt evaluate atât dorința și capacitatea de a implementa politicile și practicile OCDE, cât și revizuirea, îmbunătățirea propriu-zisă a acestora. Obiectivul este ca România să fie aliniată pe deplin cu legislația, practicile și politicile Organizației la data aderării[1].
Ulterior lunii ianuarie 2022, pentru România a urmat un amplu proces de pregătire și finalizare a condiționalităților necesare aderării. Aderarea României la unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție „Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale”, respectiv obținerea calității de membru în Grupul de lucru Anti-mită al OCDE, ambele procese finalizate în cursul anului 2023, a reprezentat un pas deosebit de important.
În acest sens, trebuie remarcat că în ședința din data de 8 octombrie 2025, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, precum și pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Aceste modificări au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 959 din data de 16 octombrie 2025.
Unele dintre cele mai importante modificări si noutăți în același timp, și asupra cărora ne vom apleca în prezentul articol, o reprezintă modificarea dispozițiilor art. 3, potrivit cărora;
(1) Fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcționar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcționar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri ori în legătură cu orice altă utilizare necorespunzătoare a funcției sale, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi mențină asemenea avantaje în legătură cu desfășurarea de operațiuni economice internaționale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Dispozițiile alin. (2), prevăd că în cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1), dacă instanța aplică și amenda care însoțește pedeapsa închisorii, în condițiile art. 62 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, prin derogare de la dispozițiile art. 61 alin. (2) din aceeași lege, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana fizică este cuprinsă între 500 lei și 10.000 lei.
Totodată, în cuprinsul alin. (3), s-a prevăzut prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, că în cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1), suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 3.000 lei și 300.000 lei.
Însă, unul dintre cele mai importante aspecte ale acestor modificări îl reprezintă introducerea dispozițiilor art. 31 , potrivit cărora pot constitui circumstanțe atenunate judiciare: lit. a) adoptarea și aplicarea de către persoana juridică care a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 3 alin. (1) a unui program eficient de organizare, conducere și control intern destinat a preveni comiterea respectivei infracțiuni, dacă acest program a fost adoptat și se aplică la data săvârșirii faptei.
Nu în ultimul rând, dispozițiile art. 32 aduc importante modificări cu privire la instituția confiscării, după cum urmeză:
(1) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date potrivit art. 3 alin. (1) sunt supuse confiscării.
(2) Se confiscă și banii, valorile sau orice alte bunuri obținute indirect ca urmare a săvârșirii faptei prevăzute la art. 3 alin. (1).
(3) Dacă bunurile supuse confiscării potrivit alin. (1) și (2) nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani și bunuri până la concurența valorii acestora.(4) Se confiscă, de asemenea, bunurile și banii obținuți din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum și bunurile produse de acestea.
Astfel, așa cum am menționat anterior, una dintre modificările esențiale și totodată cheie cuprinse în această lege, o reprezintă conformitatea ca circumstanță atenuantă judiciară. Cu alte cuvinte, implementarea policitilor anti-bribery în cadrul companiilor și conștientizarea importanței unor astfel de politici, vor avea nu doar rol de prevenție, fiind în același timp și un factor care va fi cântărit de către instanțele de judecată, în măsura în care o persoană juridică se va afla în postura de a fi condamnată. Această modificare reprezintă o evoluție importantă care subliniază necesitatea și de ce nu, chiar și obligația societăților care își desfășoară activitatea în România (și care au relații cu funcționari publici străini) să își revizuiască și să își consolideze programul de conformitate în materie de combatere a corupției.
De asemenea, prin aceste modificări, a fost extins domeniul de aplicare al infracțiunii, în sensul că infracțiunea există acum și în cazul în care mita este oferită sau acordată în legătură cu „orice altă utilizare necorespunzătoare a funcției sale” de către funcționarul public străin, ceea ce reprezintă o extindere semnificativă a răspunderii.
Tot ca urmare a adoptării modificărilor la Legea nr. 319/2004, domeniul de aplicare al confiscării a fost extins, aceasta urmând a acoperi acum nu numai mita inițială (bani/bunuri), ci și banii și bunurile obținute indirect prin comiterea infracțiunii, precum și orice venituri obținute din exploatarea acestor active.
Potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (2) Cod penal, suma corespunzătoare unei zile amendă (cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă), cuprinsă între 100 si 5.000 de lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 600 de zile.
Noile modificări legislative aduc sancțiuni masiv crescute pentru persoanele juridice, prin derogare de la dispozițiile supra menționate, care variază de la aproximativ 18.000 euro la 36 milioane euro, ceea ce reprezintă o înăsprire semnificativă a cuantumului amenzii care poate fi aplicată persoanei juridice în situația săvârșirii infracțiunilor din prezenta lege, față de prevederile Codului penal, unde acest cuantum varia de la aproximativ 600 de euro până la un maxim de aproximativ 600.000 de euro.
Un alt element de noutate al adoptării prezentei legi, constă în sporirea competenței materiale a Direcției Naționale Anticorupție, unitate de parchet care va efectua urmărirea penală și în cazul anumitor infracțiuni conexe (spălare a banilor, fals material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, evaziune fiscală), atunci când acestea sunt săvârșite în legătură cu infracțiunea de corupere a funcționarilor publici străini, astfel cum aceasta este definită de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 319/2024.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 5, adoptate la data de 8 octombrie a.c., sunt prevăzute „măsuri de protecție avertizorilor de integritate, potrivit Legii nr. 361/2022, persoanelor care raportează sau sesizează organele de urmărire penală, cu privire la săvârșirea unor fapte de corupere a funcționarilor publici străini”. Toate aceste fapte vor trebui aduse spre informare Direcției Naționale Anticorupție, care va avea un rol deosebit de important în spectrul juridic, odată ce România va fi membru cu puteri depline în cadrul OCDE.
După cum se poate lesne observa, modificările adoptate de către Camera Deputaților, aduc cu sine numeroase derogări de la dispozițiile Codului Penal și de procedură penală. În acest sens, pe lângă derogarea privind cunatumul amenzii aplicabile persoanelor fizice și juridice, o importantă derogare se referă la dispozițiile art. 148 alin. (9) teza a II-a din Codul procedură penală, care guverneză instituția utilizării investigatorilor sub acoperire cu identitate reală și a colaboratorilor.
Astfel, dacă potrivit dispozițiilor mai sus menționate, durata măsurii utilizării unor astfel de investigatori putea fi prelungită pentru motive temeinic justificate, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 148 alin. (1), fiecare prelungire neputând depăși 60 de zile, în prezent, durata totală a măsurii, poate depăși un an.
Având în vedere modificările legislative aduse, este evident că România face pași importanți pentru a se alinia standardelor OCDE în combaterea corupției. Aceste schimbări nu doar că înăspresc sancțiunile pentru faptele de corupție, în special în cazul persoanelor juridice, dar extind și domeniul de aplicare al legii și al confiscărilor.
Prin sporirea competențelor DNA și protejarea avertizorilor de integritate, se creează un cadru mai eficient pentru prevenirea și combaterea corupției la nivel internațional, consolidând astfel poziția României ca membru cu drepturi depline în OCDE.
[1] Procesul de aderare a României la OCDE Interviu cu E.S. Luca NICULESCU – chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2024/02/Interviu_Luca-Niculescu_final.pdf
Un material Legal Marketing
