România ar putea ajunge în categoria investițională „junk” din cauza sancțiunilor de 710 milioane de euro aplicate de Consiliul Concurenței unui număr de zece bănci care activează pe piața locală, a declarat pentru Legal Marketing Gabriel Biriș, Partener Biriș Goran și expert în fiscalitate.
„Această decizie va avea repercusiuni îngrozitoare. Spre exemplu, una dintre băncile vizate de această sancțiune a anunțat deja că nu va mai publica nicio analiză despre România, pentru a evita să mai fie acuzați de cine știe ce. Dar, dacă se opresc prognozele care vizează economia României, se oprește și interesul investitorilor pentru România. Este un risc cât se poate de real. Acest caz mi se pare scandalos și atât eu, cât și colegii mei, credem că șansele contestatarilor acestei decizii a Consiliului Concurenței sunt mult mai mari decât în alte cazuri anterioare. Tare îmi e că ce nu au reușit politicienii cu deficitul, adică să ne bage în categoria junk, va reuși Consiliul Concurenței cu această decizie. Dintr-un alt punct de vedere, nici nu poți să nu te întrebi ce e cu atâtea coincidențe și cu atâtea crize autogenerate. Sunt prea multe dintr-o dată„, a spus Gabriel Biriș.
Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
În urma investigației, autoritatea pentru Concurență a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Banca Comercială Română a fost amendată cu 577,36 milioane lei, BRD-Groupe Société Générale (412,47 milioane lei), Banca Transilvania (875,74 milioane lei), Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA – 85,03 milioane lei), ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București (405,91 milioane lei), Raiffeisen Bank România (442,49 milioane lei), Exim Banca Românească (96,49 milioane lei), CEC Bank (332,98 milioane lei), UniCredit Bank (431,03 milioane lei), Banca Comercială Intesa Sanpaolo România (28,1 milioane lei) și Libra Internet Bank (45,86 milioane lei).
În urmă cu o zi, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a afirmat, într-un comunicat, că instituția pe care o conduce a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, care au încercat pe toate căile să blocheze finalizarea anchetei, atât la Judecătoria Sectorului 1, cât și la Curtea de Apel București. Una dintre bănci a cerut acces la documente protejate fără a respecta procedurile legale, iar alta a solicitat suspendarea ședinței de audieri, ceea ce ar fi împiedicat Plenul să adopte o decizie finală.
„Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat, pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, a deliberărilor și a redactării deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal„, a declarat Bogdan Chirițoiu.
România nu este un caz singular
Investigații împotriva unor bănci europene și internaționale au avut loc de mai multe ori în istoria recentă, pentru acuzații asemănătoare. Spre exemplu, în decembrie 2013, Comisia Europeană a aplicat amenzi băncilor Barclays, Deutsche Bank, Société Générale și RBS. În 2016, în urma nefinalizării unui acord, CE a amendat Crédit Agricole, HSBC și JPMorgan Chase cu un total de 485 milioane euro pentru participarea la un cartel de instrumente derivate pe rata dobânzii în euro și pentru schimbul de informații sensibile.
De exemplu, în scandalul EURIBOR & LIBOR (2005–2010), cel mai amplu caz din istorie, Comisia Europeană a sancționat opt bănci majore internaționale cu amenzi totalizând 1,71 miliarde euro (2,3 miliarde dolari), acuzând aceste instituții că au participat la activități de tip cartel prin care au manipulat dobânzile interbancare de referință EURIBOR și LIBOR pentru euro și yeni.
Cea mai dură sancțiune a vizat banca germană Deutsche Bank, amendată cu un total de 725,3 milioane euro. Banca franceză Société Générale a fost amendată cu 445,8 milioane euro, iar grupul britanic Royal Bank of Scotland a fost sancționat cu un total de 391 milioane euro. Băncile americane JPMorgan Chase și Citigroup au primit amenzi de 79,9 milioane euro, respectiv 70 milioane euro.
Banca britanică Barclays a fost de asemenea implicată în cartel, însă nu a fost amendată deoarece a dezvăluit neregulile către CE.
În zona derivatelor pe dobânzile la euro, activitățile de tip cartel au avut loc în perioada septembrie 2005 – mai 2008. Scopul asocierii a fost să distorsioneze evoluția normală a indicatorilor. Traderii diferitelor bănci au discutat cifrele transmise pentru calcularea indicelui EURIBOR, dar și strategiile de trading și de stabilire a prețurilor.
Pe plan internațional, au fost aplicate amenzi de peste patru miliarde de dolari unor bănci ca UBS, Royal Bank of Scotland, Barclays sau Rabobank (Olanda).
În 2016, băncile Crédit Agricole, HSBC și JPMorgan au refuzat înțelegerea propusă de CE și au fost vizate în continuare de ancheta privind manipularea EURIBOR, fiind expuse la noi sancțiuni. În final, în 2016, CE le-a aplicat amenzi totalizând 485 milioane euro. Potrivit Comisiei Europene, băncile s-au înțeles cu privire la nivelul dobânzilor, ceea ce a afectat dobânzile la numeroase produse financiare. În urma manipulării dobânzilor, au avut de suferit alte bănci, companiile și clienții privați.
Un material Legal Marketing
