Inteligența artificială nu este rezervată marilor companii, ci este un sprijin imens pentru firmele mici. În același timp, meseriile repetitive sunt primele expuse riscului de dispariție, spune Directorul ICI, Adrian-Victor Vevera, la Maratonul Profit “Inteligența artificială în economie” - Ediția a II-a, organizat de Profit.ro.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul eMAG și Salt Bank
Inteligența artificială (AI) începe să-și facă loc în tot mai multe activități economice, iar România, chiar dacă a pornit mai lent, începe să recupereze. AI-ul nu ar trebui văzut ca o amenințare, ci ca un instrument de lucru accesibil inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, care pot face birocrație, altă dată costisitoare, la prețuri modice, spune Adrian-Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI).
„Inteligența artificială nu este apanajul companiilor mari, ci poate fi un ajutor real și pentru un IMM care vrea să crească. Deja există aplicații ușor de folosit în contabilitate, resurse umane sau activități economice de bază, care pot fi accesate fără investiții mari în echipamente și personal special [ca altă dată]” spune expertul.
Potrivit acestuia, un alt avantaj major al AI-ului este preluarea sarcinilor repetitive și plictisitoare, eliberând astfel resurse pentru activitățile umane care contează – creativitate, empatie, gândire critică. „Nu vorbim de înlocuirea oamenilor, ci de creșterea calității muncii prin instrumente care dau angajaților niște superputeri”, a spus directorul ICI.
Utilizarea AI se dublează de la un an la altul
Deși România a fost mult timp în coada digitalizării în UE, tendințele s-au schimbat în ultimii ani. „În 2023 doar 1,5% dintre IMM-urile din România declarau că folosesc aplicații de AI. În 2024, procentul aproape s-a dublat”, a spus Vevera, adăugând că tranziția e inevitabilă, în special pentru noile generații, tinerii care ies acum din școală, obișnuiți deja să interacționeze zilnic cu AI pentru sinteze sau teme.
Unele meserii vor dispărea
Însă odată cu oportunitățile, apar și riscurile. Unele meserii vor dispărea, în special cele repetitive sau bazate pe procesarea masivă de date.
„Nu vom mai avea activitate care să nu fie influențată de AI”, a spus Vevera. El a dat ca exemplu zona juridică, contabilitatea sau programarea de rutină – domenii în care AI-ul poate înlocui munca umană sau o poate reduce drastic.
În schimb, meseriile care implică intervenție fizică sau contact direct cu realitatea – instalatori, șoferi, operatori de utilaje – vor fi mai greu de automatizat.
„Nu o să vedeți o aplicație AI care să vă repare instalațiile sanitare sau să dea garanții în trafic”, a comentat el.
Totuși, chiar și în aceste domenii, AI-ul va avea un rol, iar legislația va trebui adaptată. „Depinde de cât îl lăsăm să fie intruziv. Trebuie să-l înțelegem și să-l controlăm”, a spus Vevera, avertizând totodată că aplicațiile prost antrenate sau încărcate cu date alterate pot genera rezultate periculoase.
