VIDEO Statul să elimine birocrația prin digitalizare, nu să o mute pe calculator. Valentin Stănescu, director regional Dell Technologies: Sistemele administrației nu comunică între ele. Acum vor AI, pentru că au început și alții - Maratonul digitalizării

Evenimentul este transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News

Acesta atrage atenția și asupra riscurilor implementării inteligenței artificiale în instituții care folosesc baze de date incorecte și sisteme informatice care nu comunică între ele.

„Fiecare instituție poate avea servere de ultimă generație, echipamente de ultimă generație, aplicații, baze de date, însă dacă avem în continuare situații în care funcționarul public intră în mai multe platforme care nu sunt conectate, dacă avem situații în care cetățeanul trebuie să meargă de trei ori la ghișeu până rezolvă o problemă, atunci e clar că nu ne-am realizat scopul pe care ni l-am propus inițial”, a declarat Valentin Stănescu.

Potrivit acestuia, principala diferență între investițiile în tehnologie din sectorul privat și cele din administrația publică este modul în care sunt stabilite obiectivele.

În mediul privat, implementarea tehnologiei urmărește, de regulă, rezultate concrete, precum reducerea costurilor, creșterea productivității sau îmbunătățirea procesului decizional. Același principiu ar trebui aplicat și în instituțiile statului.

CITEȘTE ȘI VIDEO De ce lipsește un ecosistem integrat de servicii publice digitale, când există tehnologie, experți și finanțare. Ovidiu Ghiman, CEO Metaminds: Succesul digitalizării nu ar trebui evaluat în funcție de numărul de aplicații sau de bugetele cheltuite,

„Succesul ar putea fi măsurat prin niște indicatori de genul cât timp economisește cetățeanul, cât timp a durat sau cât a costat un serviciu și cât de disponibil este acel serviciu în timp. Încercăm prin digitalizare să nu digitalizăm birocrația, ci să o eliminăm”, a explicat reprezentantul Dell Technologies.

Instituțiile vor inteligență artificială pentru că au început și altele

Una dintre cele mai frecvente greșeli în implementarea proiectelor de inteligență artificială este alegerea tehnologiei înainte de identificarea problemei pe care aceasta trebuie să o rezolve.

Stănescu spune că există instituții care doresc să introducă rapid inteligența artificială doar pentru că alte organizații au început deja să o folosească.

„Sunt foarte multe instituții cu care intrăm în discuții care își doresc să implementeze rapid pentru că ceilalți au început deja. Nu este deloc abordarea corectă. În primul rând trebuie să găsim problema care costă timp și bani, care trebuie rezolvată sau care merită să fie rezolvată”, a spus el.

O altă problemă este calitatea informațiilor pe care instituțiile intenționează să le utilizeze în sistemele de inteligență artificială.

„Datele trebuie să fie foarte corecte. În măsura în care sunt corecte, vom avea și rezultate pe care ne putem baza. Dacă sunt incorecte, incoerente, inteligența artificială nu poate să repare lucrurile astea. Dacă sistemele nu comunică, inteligența artificială sau modelele pe care le implementăm nu vor putea rezolva astfel de probleme”, a explicat Stănescu.

În opinia sa, digitalizarea depinde în mare măsură de reorganizarea proceselor și procedurilor, de pregătirea angajaților și de disponibilitatea instituțiilor de a accepta schimbarea, nu doar de achiziția de echipamente și aplicații.

România are nevoie de mai multe centre de date

Dezvoltarea inteligenței artificiale și a serviciilor publice digitale necesită și extinderea infrastructurii informatice.

România dispune de o conectivitate bună și de specialiști în domeniul tehnologiei, dar are nevoie de o capacitate de procesare mult mai mare, consideră reprezentantul Dell Technologies.

„Avem nevoie de mult mai multe centre de date decât avem în mod curent și centre de date capabile să proceseze atât aplicațiile curente, cât și cele care vin cu inteligența artificială, care au o cerere intensivă de capacitate de procesare”, a afirmat Stănescu.

Pe lângă capacitatea de calcul, sunt necesare o gestionare corespunzătoare a datelor, interconectarea sistemelor informatice, securitatea cibernetică și capacitatea de a menține serviciile funcționale în permanență.

O platformă performantă, dar izolată de celelalte sisteme ale administrației, nu își poate valorifica întregul potențial.

Cloudul guvernamental ar trebui să combine infrastructura publică și privată

În privința arhitecturii cloudului guvernamental, Stănescu consideră că România nu ar trebui să aleagă exclusiv între infrastructura publică și cea privată, ci să utilizeze un model hibrid.

CITEȘTE ȘI Criza memoriilor aduce producătorii de PC-uri înapoi în China

Cloudul public permite alocarea rapidă a resurselor informatice și este potrivit pentru aplicații și informații mai puțin sensibile. Cloudul privat oferă un control mai strict asupra infrastructurii și datelor, fiind potrivit pentru serviciile care necesită măsuri suplimentare de securitate.

„Ideea de bază este că ideal ar fi să le avem pe ambele într-un regim mixt, astfel încât să putem să jonglăm cu aplicațiile și datele în funcție de criticitatea lor și de locul în care merită să stea din punct de vedere al costurilor, securității și așa mai departe”, a explicat acesta.

Un risc pe care administrația trebuie să îl evite este dependența excesivă de un singur furnizor de tehnologie.

Deciziile privind infrastructura informatică trebuie luate pe termen lung, astfel încât instituțiile să poată transfera ulterior datele și aplicațiile către alți furnizori, fără întreruperea serviciilor publice.

Universitățile, companiile și statul trebuie să colaboreze

Pentru dezvoltarea industriei locale de tehnologie, Stănescu propune o colaborare mai strânsă între universități, companii și instituțiile publice.

Universitățile ar trebui să pregătească specialiști în domeniile unde există cerere, precum inteligența artificială, cloudul, securitatea cibernetică și gestionarea datelor.

Companiile pot contribui cu proiecte concrete, expertiză și programe de formare, în timp ce instituțiile publice pot susține dezvoltarea pieței printr-o cerere constantă de servicii tehnologice.

„Partea publică, instituțiile publice, au rolul foarte important de a crea cerere recurentă, sustenabilă, care să asigure o concurență viabilă pe piață, astfel încât să beneficiem și de soluții inovative”, a declarat reprezentantul Dell Technologies.