Guvernul discută o nouă ordonanță de urgență care modifică legea de funcționare a pensiilor administrate privat. Cerințele de capital pentru administratorii din Pilonul 2, crescute de 11 ori prin OUG 114 și amânate până la finele lunii mai, sunt reduse în noua formulă și amânate din nou pentru 31 decembrie.
Executivul PSD/ALDE a solicitat, la finele lui 2018, prin OUG 114/2018, ca fondurile de pensii să crească drastic capitalul minim social, de circa 11 ori peste niveluri curente, concomitent cu reducerea unor comisioane, lucru ce a ridicat întrebări dacă administratorii mai pot funcționa în România și dacă Guvernul nu încearcă desființarea mascată a Pilonului 2, în care sunt virate o parte din contribuțiile sociale ale angajaților din România.
Administratorii fondurilor – companii precum Allianz, NN, Metropolitan – ar fi trebuit să vină cu prima tranșă a majorării de capital începând cu 1 iunie și cu cea de-a doua până la 31 decembrie. Guvernul a venit, însă, cu noi modificări, prin OUG 19/2019 (emisă la finele lui martie), în care a amânat cerințele de capital ce trebuiau virate în vară până la 31 decembrie și a suspendat prevederile acestora până la 31 mai.
Chiar dacă banii aveau termen final de virare la finele anului, termenul de 31 mai al intrării în vigoare ar fi afectat indicatorii de solvabilitate ai administratorilor și grupurilor financiare mamă, motiv pentru care a fost eliminat în noul proiect de OUG.
Guvernul vine acum cu o nouă modificare. Cerințele de capital sunt suspendate până la 31 decembrie 2019, dar și reduse substanțial.
Astfel, dacă administratorii ar fi trebuit să vireze un capital social minim de 10% din valoarea totală a contribuțiilor participanților (cotă valabilă pentru fondurile de peste 500 mil. euro), pe noua formulă capitalul social minim este de 8% din valoarea contribuțiilor virate doar în anul calendaristic precedent. Ceea ce înseamnă aproximativ o dublare a cerințelor curente, mult mai puțin dur decât creșterea de 11 ori indusă de aplicarea cotei de 10% la baza mai mare a contribuțiilor totale. Totodată, administratorii ar mai putea beneficia și de niște deduceri de capital pentru investițiile în fonduri de investiții în infrastructură și parteneriate publice private (cerința de capital scade proporțional cu ponderea acestor investiții în total active până la finele anului precedent), însă acestea nu există în prezent și e improbabil că vor apărea prea curând.
Totodată, în proiect se mai propune și creșterea investițiilor maxime pe care administratorii le pot face pe acțiunile unui singur emitent de la 10% la 15%.
Este introdusă și posibilitatea de a investi în fonduri imobiliare, precum și în capitalul firmelor private.
Urgența modificărilor legislației printr-un nou OUG este justificată de guvern prin necesitatea clarificării modului de calcul privind cerințele de capital pentru administratorii de fonduri , ce derivă din apropierea datei de 31 mai 2019, respectiv data la care ia naștere obligația administratorilor de a aduce capital suplimentar. “Chiar dacă aceasta obligație este exigibilă la data de 31 decembrie 2019, ea va avea impact negativ asupra indicatorilor de solvabilitate ai administratorilor și ai grupurilor financiare din care aceștia fac parte încă de la data apariției acesteia. vând în vedere faptul că unele dintre ele sunt firme listate la bursele internaționale, o astfel de situație ar putea influența negativ valoarea de piața a companiilor”, arată Executivul.
Documentul poate fi văzut AICI
În prezent, capitalul social al celor 7 administratori însumează 341,24 milioane de lei.
Fără noua modificare a legislației propuse de MInisterul Finanțelor acum, liderul pieței, NN Pensii, cu un capital social de 75 milioane de lei în prezent, ar fi fost obligat să își majoreze capitalul social cu 1,36 miliarde de lei, la 1,436 miliarde de lei. Allianz-Țiriac Pensii ar fi trebuit să aducă la capitalul social suma de 869,15 milioane de lei, de la 32,37 milioane de lei în prezent, iar Metropolitan Life – 542,78 milioane de lei, de la nivelul actual de 26,41 milioane de lei. Ceilalți patru administratori – Aegon, Generali, BCR și BRD – ar fi avut nevoie de aporturi totale de peste 926 milioane de lei, din care Aegon – 361,23 milioane de lei și Generali – 301,57 milioane de lei.
