Piraeus Bank a respins oferta de preluare a filialei de la București de către fondul american JC Flowers, care analizează în prezent dacă va finaliza achiziția Băncii Comerciale Carpatica, cele două tranzacții fiind condiționate.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
O echipă de negociere a JC Flowers s-a aflat la Atena în ultimele zile pentru a discuta ultimele detalii privind contractul de preluare a Piraeus Bank România, dar, potrivit mai multor surse Profit.ro, grecii au renunțat la tranzacție.
După ce inițial cele două părți au ajuns la o înțelegere asupra aspectelor principale ale tranzacției, boardul Piraeus a introdus mai multe condiții, iar în cele din urmă a oprit negocierile, ceea ce sugerează că partea elenă ar putea să aibă pe masă o altă ofertă sau a renunțat pentru moment la vânzarea filialei din România.
Negocierile ar fi fost îngreunate, spun surse avizate, și de apariția noii legi a dării în plată, fiecare parte încercând să plaseze responsabilitatea eventualelor pierderi în curtea celeilalte. Portofoliul de credite imobiliare al Piraeus Bank România ar putea fi afectat mai consistent decât cel al altor bănci, întrucât banca s-a numărat printre instituțiile active pe finanțarea în franci elvețieni, unde soldul de rambursat a ajuns mult peste valoarea imobilelor.
O altă temă mult discutată a fost cea a creditelor transferate către suscurala Piraeus din Lodra și a căror administrare urma să fie făcută tot din România, în contul unui comision. JC Flowers s-ar fi angajat să ramburseze integral liniile de finanțare acordate de banca-mamă, care se ridică la câteva sute de milioane de euro.
Situația băncii grecești nu este una fericită în România, unde a pierdut numai în primele nouă luni din acest an aproape un sfert din depozitele clienților, în mare parte din cauza temerilor propagate de problemele cu care se confruntă în continuare în piața de origine, Grecia.
Banca elenă a atras la limită fondurile necesare pentru capitalizarea băncii potrivit estimărilor pe scenariul de bază, însă este departe de a-și fi acoperit necesitățile de capital rezultate din analiza pe scenariul advers.
La finele lunii septembrie, Piraeus Bank România se confrunta cu o scădere a depozitelor de la 989 de milioane de euro (iunie 2015) la 768 de milioane de euro. Față de finele anului trecut, scăderea este mai amplă, de aproape o treime. Concomitent, banca anuța o reducere a activelor cu 7%, de la 1,91 miliarde de euro la 1,77 miliarde de euro. Piraeus Bank a pierdut 0,4 puncte procentuale din cota de piață, atât pe depozite, cât și pe credite, la 1,2%, respectiv 2,6%. Cota de piață pe active se situează la circa 2,2%.
Restrângerea bilanțului a venit pe fondul crizei prin care a trecut sistemul bancar elen, care s-a confruntat cu retrageri masive de depozite și încă se află sub restricții de capital. În această vară, guvernul Greciei a intrat în incapacitate de plată față de Fondul Monetar Internațional, a convocat un referendum național privind noul acord de bailout și a fost, în cele din urmă, nevoit să accepte noi măsuri de austeritate pentru a rămâne în zona euro.
Sistemul bancar elen este dependent de finanțarea de urgență de la Banca Centrală Europeană, prin intermediul Băncii centrale e Greciei. Testele de stres finalizate recent de BCE indică un deficit de capital de 14,4 miliarde de euro, pe care băncile îl vor acoperi prin împrumuturi și emisiuni de acțiuni.
Dintre cele patru mari bănci grecești, Eurobank, prezentă în România prin Bancpost, este singura la care statul elen nu deține majoritatea acțiunilor. Pe piața românească, alături de Eurobank și Piraeus, mai sunt prezente Alpha Bank și National Bank of Greece, prin Banca Românească.
De partea cealaltă, Banca Comercială Carpatica se regăsește într-o situație și mai complicată, cu acționarul majoritar, Ilie Carabulea, având drepturile de vot suspendate de către Banca Națională, din cauza multiplelor dosare întocmite de procurori pentru fapte penale.
JC Flowers s-a înțeles cu Ilie Carabulea și alți acționari mai mici (grup care cumulează 57% din acțiunile băncii) pentru preluarea a 25% din capitalul social al Băncii Comerciale Carpatica. Americanii ar urma să subscrie la majorarea de capital a băncii printr-un plasament privat de 110 milioane lei, prin care vor prelua controlul băncii.
Carabulea a ieșit recent din arest preventiv și se află sub control judiciar, fiind acuzat de procurorii Direcției Naționale de Anticorupție de constituirea unui grup infracțional organizat, în dosarul Carpatica Asig.
Banca are o cotă de piață de sub 1%, iar la finele lunii septembrie raporta o pierdere netă de aproape 22 de milioane lei și o solvabilitate ușor peste limită, de 8,6%. Portofoliul de credite s-a diminuat cu 17% în primele nouă luni, la 863 milioane lei. Carpatica deține însă o rețea de 117 sucursale distribuite în întreaga țară.
Banca a trecut printr-o reducere de capital social cu 204,5 milioane de lei, de la 314,6 milioane de lei, după ce AGA a votat acoperirea pierderilor înregistrate la finele anului trecut.
Salvarea băncii prin preluarea de către JC Flowers nu este doar o problemă a sistemului bancar, ci și a sistemului de asigurări. Carabulea controlează și Carpatica Asig, companie de asigurări aflată de aproape doi ani în redresare financiară și care ar avea nevoie, potrivit estimărilor, de o infuzie de capital de aproximativ 100 de milioane de lei.
Ilie Carabulea, s-a angajat în fața Autorității de Supraveghere Financiară să vină cu aporturi de capital sub diferite forme și în mai multe etape, astfel că Autoritatea a amânat pentru ianuarie o decizie privind viitorul companiei. În lipsa unei infuzii de capital, ASF poate decide fie intrarea în faliment, fie aplicarea mecanismului de rezoluție, ceea ce înseamnă preluarea companiei de către Autoritate și vânzarea ei ulterioară.
Președintele ASF, Mișu Negrițoiu, a declarat luni pentru Profit.ro, că societatea deținută de Carabulea nu va mai primi o nouă amânare, întrucât conducerea nu a respectat niciunul dintre termenele solicitate prin planul de redresare.
Rezoluția ar putea fi o soluție și pentru Banca Carpatica, în cazul unui eșec al preluării de către JC Flowers. Totuși, Carabulea ar avea mai mult timp pentru a rezolva problema băncii, al cărei indice de solvabilitate se plasează încă peste limita de 8%.
J.C. Flowers & Co este o companie privată de investiții, specializată în sectorul financiar. Aceasta a lansat trei fonduri de plasamente private până acum, de la înființarea sa în 1998, de către bancherul J. Christopher Flowers, fost partener la Goldman Sachs. Prin cele trei fonduri, firma a investit 14 miliarde de dolari de la înființare, în 32 de companii, din 14 țări. Ultimul fond creat are plasamente de peste două miliarde de dolari.
Dacă prelua cele două bănci, JC Flowers ar fi deținut în România o instituție de credit cu o cotă de piață de peste 3%. Americanii au încercat să facă oferte pentru Credit Agricole Bank și pentru Banca Românească, dar acționarii acestora au anunțat că nu vând încă filialele din România.
