România a avut, în luna august, un statut de importator net de electricitate din Ungaria ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană, care a atins minimul lunar al anului, de sub 3.000 MW, arată datele reglementatorului pieței din Ungaria (MEKH).
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu
Potrivit datelor MEKH, România s-a aflat în poziție de exportator net în raport cu țara vecină în numai 3 zile ale lunii august.
Pentru a înțelege atât nivelul prețurilor din cele două state, cât și volatilitatea acestora, cel mai important termen este ce de “cerere reziduală”. Potrivit modelelor aplicate pe piețele spot occidentale, cererea reziduală este cererea neacoperită de producția din surse regenerabile sau, într-un sens mai extins, de producția cu costuri reduse (inclusiv energia hidro și nucleară). Cu alte cuvinte, cererea care trebuie acoperită din energia purtătoare de certificate de emisii (hidrocarburi și cărbune) sau importată.
De ce este important? Pentru că, potrivit datelor, curba prețului pe o piață spot este identică cu aceea a cererii reziduale de pe acea piață. Cu alte cuvinte, cererea reziduală este cea care influențează prețurile spot.
În cazul a două piețe interconectate, precum sunt cele maghiare și române, poziția de importator/exportator net este stabilită de un algoritm, Euphemia, și depinde de 2 elemente: ponderea producției de energie ieftină (hidro, nucleară și eoliană) în consum și de costurile relative ale de producție ale energiei purtătoare de certificate de emisie.
Producția de energie din luna august și evoluția prețurilor pe PZU
În luna august, remarcă agenția de reglementare maghiară, ca urmare a producției reduse de energie hidro și eoliană, cererea reziduală din România s-a ridicat la un nivel caracteristic lunilor de iarnă în pofida consumului mai redus din lunile de vară. De aici și prețul mai mare pe PZU și poziția de importator net a României în raport cu Ungaria.
În plus, România este situată într-o regiune, Balcani, cu un deficit de capacități de producție și care depinde în principal de producția de energie hidro.
Producția de energie hidro în Balcani și ponderea sa în total consum
Numai că, în luna august, producția de energie hidro din Balcani a fost una extrem de redusă, de două ori mai scăzută decât cea din lunile mai și iunie și similară cu cea din octombrie 2018.
Așa se face că energia hidro din Balcani nu a mai acoperit decât 20% din consumul regional. Comparativ, în lunile mai și iunie, energia hidro reprezenta 50% din consumul din Balcani.
În România, situația din august a fost și mai tensionată. media lunară a consumului a fost de 4.900 GWh, în timp ce cea a energiei hidro de doar 865 GWh. Rezultă un grad de acoperire a consumului din producția de energie hidro de doar 17,5%, sub media regională de 20%.
