Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), acum cu un nou președinte, respectiv Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45, reia ideea de introducere a unei taxe speciale, care să garanteze biletele clienților, acum însă în caz de faliment al unei companii de transport aerian. Burcea a fost cel care a militat și anterior pentru o taxă specială având această destinație, tot ca șef ANAT, la acel moment în caz de insolvență/faliment al unei agenții de turism.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Acum este avansată câte o taxă de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile din România și care să alimenteze un fond de garantare pentru biletele de avion în cazul în care compania aeriană, dacă operează în România, intră în faliment. Recent, compania românească low-cost Blue Air a intrat în faliment și circa 200.000 pasageri - cum a fost avansat atunci - nu și-au recuperat banii pe bilete.
“Să ducem mai departe proiectul celor două fonduri, care, din diverse motive, s-a oprit la un moment dat, și anume Fondul de garantare a biletelor de avion, care, după ceea ce s-a întâmplat cu Blue Air, eu cred că este vital în actuala conjunctură.. Și noi am pierdut bani, pentru că agențiile, conform eticii, dacă o companie aeriană cade, trebuie să îi aduci pe oameni de acolo. Dar nu mai este cazul să dea bani Guvernul sau să piardă bani, pentru că în acel caz au pierdut bani 280.000 de oameni. Iar agențiile au pierdut câteva milioane de euro. Firma mea, spre exemplu, a pierdut aproximativ 250.000 de euro și dacă e să adunăm doar agențiile mari sunt câteva milioane de euro. Dar dacă adunăm și sumele pierdute de pasageri sunt câteva zeci de milioane de euro”, a afirmat președintele ANAT.
Acesta a explicat și modalitatea de punere în practică a sistemelor de garantare: "E foarte simplu, nu trebuie să mai inventăm roata, trebuie doar să ne uităm la alții ce au făcut mai bine. Sunt câteva țări care au acest fond și practic se colectează cum se colectează taxa de aeroport. Se colectează să zicem un euro și la 24 de milioane de pasageri pe an, sunt 24 de milioane de euro. Ne propunem să strângem 100 de milioane, ca să fie suficient, și ne oprim după ce am strâns banii respectivi. Și al doilea fond, de garantare al agențiilor pentru insolvență și faliment, pentru că în momentul de față cu asigurările poți să recuperezi ca turist 10-15-30%, ori până acum nu cred că a fost recuperat niciodată. Pentru că depinde de momentul în care dă faliment turoperatorul respectiv. E clar că dacă dă faliment în august, sumele sunt mari. Tot discutăm de acest fond de 10 ani, iar în Europa se practică. Am început discuțiile, am avut 3-4 întâlniri cu FNGCIMM, adică Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care asta fac, ei administrează fonduri. Domnul Florin Jianu este președintele Consiliului de Administrație și Dumitru Nancu este directorul general. Și oamenii erau dispuși să facă această treabă. Inclusiv cu domnul Ciolacu am discutat acum un an și jumătate, și ca președinte al Camerei Deputaților a fost încântat, a spus: 'Da, domnule, este un proiect foarte bun, care face ca oamenii să nu mai piardă bani'".
În cazul fondului de garantare pentru agențiile de turism, strângerea sumelor ar însemna o creștere a prețului pachetelor turistice, dar nu mare, având în vedere că ar trebui să cotizeze 2.400 de agenții, a explicat Burcea.
"La fondul de garantare pentru agenții, da, ar însemna o creștere a prețului pachetelor turistice. Dacă îl vom îndupleca pe primul ministru să ne sprijine la ambele fonduri, să ne dea un capital, ar fi extraordinar, pentru că la fondul de garantare a agențiilor, dacă se întâmplă un eveniment nefericit repede, nu vom avea bani și va trebui să ne împrumutăm. Dacă primul ministru dăruiește masa și ne oferă o anumită sumă să începem acest fond, ar fi extraordinar. Și apoi banii se strâng, pentru că ideea e nu să fie o sumă mare ci să fie de la toți, și sunt 2.400 de agenții, sunt milioane de turiști care călătoresc. Pentru că noi, de 15 ani, banii ăștia îi dăm la asiguratori. Nu era bine ca banii ăștia să fi rămas la noi să-i fi strâns în acești 15 ani? Mi-aș dori ca în două luni să îi punem la dispoziție ministrului Oprea și prim-ministrului un proiect de lege. Sigur că la Guvern sunt juriști, oameni pregătiți mult mai bine decât suntem noi, dar asta ar fi ideea principală", a arătat președintele ANAT.
El a adus ca exemplu Belgia, unde există astfel de fonduri de garantare de 30 de ani. "Am avut o întâlnire cu președintele fondului din Belgia și omul mi-a spus că e înființat acest fond de 30 de ani. Au pierdut 20 de milioane în acești ani, dar tot mai aveau 36 de milioane. Este o modalitate prin care dai încredere turiștilor să meargă cu agenții și, doi, își recuperează turiștii toți bani", a spus Burcea.
Asociația va solicita totodată Guvernului extinderea programului de acordare a voucherelor de vacanță și pentru angajații companiilor private și își dorește, de asemenea, scăderea TVA pentru pachetele turistice oferite de agențiile de turism la 9%.
În 2018, ANAT arăta că totalul cheltuielilor necesare înființării și administrării unui fond de garantare care va despăgubi turiștii în caz de insolvență a unei agenții vor fi suportate chiar de aceștia, însă nu vor fi mari, urmând să ajungă la cel mult 0,2% din prețul unei vacanțe. Agențiile urmau să plătească fiecare câte 2.000 de euro pentru înființarea acestui fond, plus un procent anual din vânzări, dar și o garanție inițială de 0,5% din cifra de afaceri.
A fost arătat atunci că, deși ordonanța care prevede înființarea unui fond de garantare a pachetelor turistice la care toate agențiile trebuie să contribuie cu bani a fost publicată în 20017 în Monitorul Oficial, aceasta nu poate fi pusă în practică până nu sunt publicate și normele metodologice pentru aplicarea acesteia.
Una dintre ideile ANAT era ca garantarea să fie limitată, chiar dacă fondul va strânge de la agenții, încă de la început, câteva milioane de euro. "Vrem ca acest fond să nu se termine dacă va cădea o agenție mare", a explicat atunci Alin Burcea, și la acel moment președintele ANAT, înainte însă de retragerea din funcție.
