Fondul american JC Flowers l-a instalat în board-ul Piraeus Bank România, sucursală a băncii elene Piraeus pe care a cumpărat-o la finele anului trecut, pe americanul Richard Louis Carrion, fost director general, pentru 28 de ani, al Banco Popular de Puerto Rico.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
El a fost și membru al Comitetului Olimpic Internațional (IOC), unde conduce comitetul de finanțe.
În urmă cu o săptămână a fost anunțată noua echipă de conducere a Piraeus România, fiind avansate atunci numele lui Nicolae Dănilă, fost președinte executiv al Băncii Comerciale Române, Dominic Bruynseels, Cătălin Pârvu, Viorel Mischie, Mădălina Otilia Teodorescu și Nikolaos Chaniotis.
Fondul american J.C. Flowers a finalizat luna trecută preluarea Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului elen Piraeus Bank, primind și avizul favorabil al Băncii Naționale a României. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a intrat în acționariatul Piraeus Bank România cu o cotă de 19%. Fondul de investiții american J.C. Flowers & Co cumpărase recent banca de la acționarii greci.
Grecii erau presați de angajamentele în fața Comisiei Europene să vândă afacerile din afara peninsulei, după ce europenii au împrumutat statul elen cu fondurile necesare salvării sistemului bancar.
La 30 septembrie, Piraeus Bank România avea active totale de 1,5 miliarde de euro, 99 de sucursale, 1.300 de angajați și 150.000 de clienți activi.
J.C. Flowers are un capital de 15 miliarde de dolari, investit în 50 de companii în 17 țări în industrii precum cea bancară, de asigurare și reasigurare, precum și alte firme din domeniul finanțelor. Firma cu capital privat a lansat trei fonduri de plasamente private până acum, de la înființarea sa în 1998, de către bancherul J. Christopher Flowers, fost partener la Goldman Sachs.
Recent, Piraeus Bank, cea mai mare bancă elenă după active, a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor bancare și de leasing din Serbia, în cadrul unui program prin care urmărește să își reducă expunerea pe piețele externe, inclusiv în România.
Piraeus a anunțat încă din luna iunie că va renunța la operațiunile din Serbia, România, Bulgaria, Ucraina și Albania, în cadrul unui plan de restructurare agreat cu Comisia Europeană.
Situația băncii grecești nu este una fericită în România, care în 2015 a pierdut aproape un sfert din depozitele clienților, în mare parte din cauza temerilor propagate de problemele cu care se confruntă în continuare în piața de origine, Grecia. Banca a intrat într-un proces drastic de restructurare începând cu 2015, în vederea vânzării, și a redus cu jumătate portofoliul de credite din România.
Tot atunci, testul de stres și exercițiul de evaluare a activelor băncilor grecești realizate de Banca Centrală Europeană (BCE) indica faptul că acestea au nevoie de capital suplimentar de până la 14,4 miliarde euro, Piraeus având nevoie de capital suplimentar cuprins între 2,2 miliarde euro și aproape 5 miliarde de euro.
Sistemul bancar elen este dependent de finanțarea de urgență de la Banca Centrală Europeană, prin intermediul Băncii centrale e Greciei. Testele de stres finalizate în 2015 de BCE indicau un deficit de capital de 14,4 miliarde de euro, pe care băncile îl vor acoperi prin împrumuturi și emisiuni de acțiuni.
Aceasta nu a fost prima tentativă a J.C. Flowers de a prelua Piraeus România. Fondul a negociat și pentru cumpărarea băncii Carpatica, dar discuțiile au eșuat după ce acesta nu a mai vrut să subscrie la majorarea de capital. J.C. Flowers voia să preia Carpatica doar alături de Piraeus Bank, pentru a face o bancă de top 10 în piața locală.
Americanii ar fi trebuit să investească peste 100 de milioane de lei în capitalul Băncii Carpatica, banii necesari pentru a crește solvabilitatea băncii.
