Opinii

Pentru mult timp, opțiunile pe care companiile și corporațiile le aveau pentru birourile lor s-au limitat la spații rigide, care nu favorizau productivitatea, creativitatea și, în general, dorința de muncă a angajaților. Spații despre care s-a dovedit, în timp, că pot duce la distragere, lipsă de productivitate și un sentiment de izolare.

Și în domeniul legislației fiscale se pare că primăvara a venit mai devreme, încă din primele zile ale lunii februarie apărând vestitorii anotimpului mult așteptat. Mă refer, desigur, la cele două ordonanțe de urgență care au mai luminat un pic fețele posomorâte ale românilor din cauza numeroaselor sarcini fiscale și financiare specifice fiecărui început de an.

Le e mai bine popoarelor din Africa și Asia după primăvara arabă? Dar presei românești după eliminarea mogulilor? Simt prosperitatea negrii din Zimbabwe și din Africa de Sud după renunțarea la apartheid? Păi, dacă națiunile sau categoriile exemplificate nu se bucură de o soartă mai bună înseamnă că avea dreptate Gustave Le Bon.

Oare ce-o face francul francez în timpul în care trebuie să rămână în umbra euro? Nu e el invidios pe succesul francului elvețian? Asta e egalitate și fraternitate, să stai fără libertate sub poala monedei unice?

În comună la noi, cu foarte mulți ani în urmă, când nu exista nici Facebook și nici Instagram, iar oamenii vorbeau între ei pe la porți, nu pe pereți virtuali, a murit Vasile, bărbatul bețiv și bătăuș al unei biete femei. Văduva nu suferea prea tare, pentru că scăpase de certuri și bătăi, dar nu era nici bucuroasă, pentru că la vârsta ei era greu de crezut că și-ar mai fi putut găsi alt soț. În ziua în care urma înmormântarea, scoseseră mortul în sicriu în curte și îl urcaseră într-o căruță, urmând ca în curând să-l ducă la cimitir. Nevasta bețivului se urcase în câruță, lângă coșciug, și, fără convingere, începuse să-l jelească pe om, mai mult de teama bârfelor din sat decât de durere:

Transpunerea Directivei privind raportarea de către “intermediari” și, în anumite cazuri, chiar de către contribuabili a tranzacțiilor transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă - DAC 6 (“Directiva”) și de modificare a Directivei vizând cooperarea administrativă (Directiva 2011/16) reprezintă un subiect important pe agenda mediului de afaceri la început de an.

Un cunoscut om de afaceri al cărui business s-a dovedit in corpore falit, dar el e prosper pe persoană fizică, sugera - în urmă cu cinci ani - că românii, care n-au furat, nu i-a dus capul s-o facă, nu că n-ar fi vrut.

„Visul antreprenorial“ a ajuns să fie omniprezent în ultimii ani, iar diverse scheme de finanțare cu bani europeni au creat o adevărată febră a deschiderii de noi afaceri. Povești de succes ale unor oameni de afaceri încep să facă și audiență, iar mentoratul a ajuns să fie o regulă în business. O întreagă generație de corporatiști trăiește cu gândul că va veni și acea zi în care vor renunța la job și vor da lovitura cu o idee la care nu s-a mai gândit nimeni. Totuși, cum arată viața în economia reală și cum îți dai seama dacă antreprenoriatul este pentru tine?

Vești bune pentru antreprenorii și investitorii care vor să înceapă o afacere în România. Modificările anticipate la Legea nr. 31/1990 privind societățile („Legea Societăților”) referitoare la măsuri menite să ușureze procesul de înființare sau de funcționare a unei societăți sunt pe cale să devină realitate. Aceasta, după ce – la mai bine de doi ani de la lansarea acestei inițiative – proiectul de lege relevant a trecut de Camera Deputaților.