Brexit - Decizie irevocabilă, cu implementare “in progress”

scris 23 aug 2016

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepartată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în faza de organizare.  O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Așa cum menționam în intervențiile mele anterioare, transpunerea în practică a Brexit-ului se dovedește a fi un proces complex și de durată, care va necesita o perioadă lungă de analiză și de pregătire în formularea unei strategii și a pașilor concreți în vederea transpunerii acesteia, atât din partea factorilor de decizie din Marea Britanie, cât și a celor din Uniunea Europeană. Brexit-ul va conduce la modificări structurale în ceea ce privește regimul economic și comercial, cu efecte nu numai economice, dar și sociale, a căror amplitudine va depinde de soluțiile de colaborare ce vor fi identificate de părțile implicate.

Având în vedere că negocierile vor viza aspecte esențiale ce vor defini modul de cooperare cu UE pe probleme de fond ce țin de existența pieței unice, libera circulație a capitalurilor, persoanelor, bunurilor și serviciilor, vor trebui identificate acele soluții care să aducă beneficii ambelor părți, într-o lume din ce în ce mai globalizată și cu economii interdependente. În acelașii timp, trebuie găsită formula corectă, de echilibru, în contextul actual caracterizat de o cerere globală firavă, creșteri nesemnificative ale comerțului și investițiilor și volatilitate a pietelor financiare.

Amânarea procesului sporește incertitudinile și creează temeri cu privire la modalitatea de acomodare a celor 4 libertăți de circulație, i.e. a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor. Între timp, efectele economice nu așteaptă deciziile politice, astfel că lira sterlină a scăzut cu peste 12% față de USD, la 1,30 USD/GBP în august, iar în raport cu euro se află la 1,14, comparativ cu 1,3 înainte de Brexit. Tot ca reacție la Brexit, Banca Angliei a luat în august decizia de a reduce rata dobânzii de referință de la 0,50% la 0,25% cu scopul de a stimula economia locală. În aceeași notă se înscrie și cumpărarea de obligațiuni guvernamentale de 60 mld. GBP în următoarele 6 luni, în continuarea programului de răscumpărări QE început în 2009, în condițiile în care randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au atins în august un minim de 0,53%.

Totodată, Banca Angliei va demara și un program de susținere a companiilor ale căror operațiuni se desfășoară preponderent în Marea Britanie prin achiziționarea de obligațiuni corporative, cu calificativ investment grade, de 10 mld. GBP, în condițiile în care previziunile privind creșterea economică pentru anul 2017 au fost deja ajustate de la 2,3% la 0,8%. În acelașii timp, se așteaptă ca rata inflației să crească de la 0,8% la 1,9%, rămânând totuși cu mult sub ținta de 2% pe fondul creșterii șomajului de la 5% la 5,4%.

Din punct de vedere al schimburilor comerciale, Marea Britanie se situează într-o poziție quasi-neutră în relația cu UE, cu 44% exporturi și 53% importuri către/din state terțe în 2015, în timp ce ponderea exporturilor UE către Marea Britanie reprezintă circa 3% din PIB-ul comunitar.

Volumul schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie au însumat 3,93 mld euro în 2015, exporturile către Marea Britanie reprezentând 4,36%, în timp ce importurile reprezintă 2,49%. Prin urmare impactul Brexit-ului nu va fi semnificativ, dar un tratat de comerț liber la nivel european în viitor va fi binevenit.

Marea Britanie are un sector financiar puternic, cu o contribuție semnificativă în PIB, de  7% în 2015. În acest context subliniez faptul că aproximativ 75% din instituțiile financiare care desfășoară activitatea în baza pașaportului european, sunt localizate în Marea Britanie, în condițiile în care în trecut Marea Britanie a promovat liberalizarea pieței interne a serviciilor. Din această cauză, aranjamentele cu privire la serviciile financiare se vor dovedi importante și dificile în același timp, în contextul în care marile bănci de investiții din Statele Unite, dar și din terțe țări, oferă servicii clienților europeni pe baza pașaportului european, prin intermediul filialelor înregistrate în Marea Britanie. Piața de capital a părții continentale a UE este interconectată cu cea a City-ului londonez, astfel încât separarea va fi complexă, de durată și costisitoare.

Ar fi o acțiune de hazard să previzionezi impactul Brexit-ului asupra serviciilor financiare, necunoscându-se  încă modalitățile concrete de cooperare, în acest sens.

Proiectul european al Uniunii Piețelor de Capital (UPC) va fi susceptibil a suferi modificări, ca urmare a rezultatului referendumului, ținând cont de dedicarea Marii Britanii față de acesta.  Proiectul a fost conceput cu scopul de a reduce barierele în cazul investițiilor transfrontaliere, în considerarea  necesității ca piața de capital să asigure o finanțare mai consistentă a economiei, având drept exemplu piața din Statele Unite unde circa 80% din întreprinderi se finanțează prin intermediul bursei, raportat la numai 20% pe piețele europene. O piață de capital mai puternică și eficientă ar contribui la revenirea din criză a economiei europene în ansamblu și ar reduce dependența întreprinderilor de finanțarea bancară.

Piața de capital din România cunoaște o relativă stabilitate a prețului activelor financiare, datorată lichidității și adâncimii reduse, având în vedere că indicii principali ai bursei nu au atins valorile de dinainte de criză, ca în cazul altor burse mature din Europa. Cu toate acestea, nu trebuie excluse viitoare influențe ale Brexit-ului asupra prețurilor activelor financiare. Rezultatul referendumului nu a „speriat” piețele de capital, exceptând scăderile indicilor burselor din Europa în primele zile de după referendum, acestea intuind probabil faptul că momentul efectiv al ieșirii este încă departe. Indicele FTSE 100 al bursei din Londra a crescut în ultimele doua luni cu 14%, posibil și ca urmare a programelor de răscumpare efectuate de Banca Angliei, de asemenea indicele CAC 40 al bursei de la Paris a crescut cu circa 10%, respectiv indicele DAX cu aproximativ 14%. Indicele BET al bursei de la București a cunoscut același trend de creștere cu aproape 10%.

Efecte indirecte cumulate se vor resimți într-o măsură greu de anticipat în prezent, avand în vedere multiplele necunoscute, în special condițiile de ieșire și modalitatea de continuare a relațiilor cu UE, iar în cazul industriei financiare avem în vedere „soarta” dreptului de prestare transfrontalieră a serviciilor financiare. Creșterea incertitudinii va avea repercusiuni asupra încrederii și apetitului investițional, cu efecte economice. În acest context este de dorit o ieșire lină, predictibilă, care să mențină un cadru general benefic schimburilor.

Reformele economice post-criză, în special cele aferente sistemului financiar, au fost implementate într-un ritm alert, cu scopul unei mai bune integrări și al evitării folosirii fondurilor publice pentru salvarea unor instituții financiare de importanță sistemică. Măsurile sunt menite să crească încrederea în instituțiile financiare, competitivitatea și rezistența lor la șocuri, în beneficiul cetățenilor. În acest context, comunicarea argumentelor este esențială pentru buna înțelegere a reformelor.

În acest mediu economic complex, este esențială creșterea sustenabilă a intermedierii financiare și a gradului de incluziune financiară. Instituțiile financiare din România trebuie să crească accesul la serviciile financiare, să îmbunătățească nivelul de comunicare și transparență, să contribuie la educarea clienților și să promoveze acele servicii și instrumente financiare, care sunt adecvate nevoilor clienților în corelație cu nivelul de toleranță la risc.

Contextul economic internațional ca rezultat al crizei, pe fondul globalizării, reprezintă o provocare pentru o parte a cetățenilor UE, în contextul în care creșterea economică nu este la nivelul dorit, iar sentimentul de insecuritate economică este prezent în special în cazul tinerilor și al persoanelor de vârsta a treia. În același timp, ar trebui identificată o abordare nouă, care să răspundă provocărilor și problemelor economico-sociale ce tind să devină structurale.

Cornel Coca Constantinescu este prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
opinii
cornel coca constantinescu
asf
brexit