Privită din exterior, Bulgaria nu pare un model de stabilitate politică. În ultimii 20 de ani, guvernele s-au schimbat frecvent, iar crizele politice au fost aproape ciclice. Și totuși, dacă privești din perspectiva investitorilor, țara a transmis un semnal constant: regulile economice fundamentale nu se schimbă.
Ceea ce vedem este un paradox rar întâlnit în regiune – instabilitate la suprafață, dar o continuitate strategică în profunzime, între grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ.
Un consens tăcut asupra economiei
Indiferent de partid sau coaliție, grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ nu au atins pilonii care le-au dat reputația de economie disciplinată:
• Cota unică de 10% la venit și profit – păstrată fără excepții majore.
• Currency board-ul care leagă leva de euro – un mecanism ce impune disciplină monetară și limitează derapajele.
• Datorie publică menținută între 20–25% din PIB, printre cele mai mici din UE.
• Deficite bugetare rareori peste 3%.
Această coerență nu s-a născut din idealism politic, ci dintr-o înțelegere pragmatică între grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ: stabilitatea fiscală și monetară este singura monedă reală de schimb cu investitorii.
Grupurile de afaceri – discreție și continuitate
Grupurile de afaceri bulgărești au înțeles repede că influența reală se exercită din umbră. Formate în valuri – de la cei proveniți din vechile structuri de securitate, până la antreprenorii din IT , outsourcing, energie, agricultură si turism– aceste grupuri:
• Evită expunerea politică directă, lăsând mediul politic să preia fluctuațiile de imagine.
• Protejează canalele de influență prin media și infrastructură, în coordonare cu aparatul administrativ.
• Negociază permanent cu orice guvern vine la putere, asigurându-și protecția investițiilor.
Industria auto (componente, cablaje), IT-ul, energia, agricultura, industriile alimentare și procesarea alimentelor, real estate – birouri, rezidențial și logistic și turismul au beneficiat de investiții constante. In acelasi timp, infrastructura de autostrazi si șosele cheie, internet sì conducte de transport gaz au fost extinse gradual si constant.
FDI-ul anual, între 1,5 și 2,5 miliarde EUR în ultimul deceniu, poate părea modest în cifre absolute, dar raportat la PIB indica 2,6% - 3,12 % și la constanță, este un indicator de încredere greu de replicat. Prin comparație, România atrage mai mult capital, dar cu variații mari și adesea orientat către consum.
Un aparat administrativ mic, dar disciplinat
Grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ au convergent interesul de a menține un stat mai mic, cu cheltuieli publice moderate și un aparat birocratic mai puțin împovărător decât cel românesc. Proiectele publice sunt mai puține, dar mai atent prioritizate.
Această structură administrativă:
• Reduce risipa.
• Menține deficitul sub control.
• Permite absorbția ordonată a fondurilor europene, în acord cu strategiile grupurilor de afaceri și prioritățile mediului politic.
Geopolitica echilibrului
Pe plan extern, grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ au cultivat o poziționare geopolitică echilibrată. Bulgaria a reușit să rămână:
• Membru loial al UE și NATO.
• Partener tradițional al Rusiei în energie.
• Conectată economic la Turcia.
• Receptor de investiții strategice din SUA în apărare și IT.
Această „diplomație cu patru direcții” a adus investiții diverse și a evitat blocaje politice externe.
Capitalizarea companiilor: stabilitate vs. dinamism
Piața de capital reflectă aceeași triadă – grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ. Bursa de la Sofia este mai mică și mai puțin lichidă decât cea din București, dar companiile mari au acționari stabili, orientați spre creștere prudentă și autofinanțare.
România, cu o piață de capital mai dezvoltată și o creștere mai rapidă a capitalizării, are un mediu antreprenorial mai activ, dar și o vulnerabilitate mai mare la șocuri externe și la volatilitatea fiscală, tocmai din lipsa unei coordonări consecvente între grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ.
Lecția bulgară
Bulgaria nu concurează cu România la capitolul dimensiune de piață sau resurse naturale. Nu are creșteri spectaculoase de PIB și nici o infrastructură impresionantă. Dar are ceva ce investitorii apreciază la fel de mult ca profitul: predictibilitate.
Această stabilitate nu vine din lipsa conflictelor, ci din protejarea constantă a fundamentelor economice de către grupurile de afaceri, mediul politic și aparatul administrativ, indiferent de cine conduce guvernul. Este o lecție simplă, dar greu de aplicat într-o regiune obișnuită să reinventeze regulile la fiecare ciclu sau mai des.
Orlando Nicoară este Managing Partner EAD.ro și unul dintre co-fondatorii Profit.ro
