Facilitate fiscală acordată angajaților în legătură cu educația timpurie. Echitabilă sau nu?

scris 24 feb 2021

În data de 6 noiembrie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 239/2020 care aduce modificări Codului Fiscal referitoare la cheltuielile suportate de angajatori în legătură cu educația timpurie.

Pe scurt, legea adoptată de Parlamentul României oferă angajaților având copii înscriși într-o unitate de educație timpurie acreditată ARACIP (unități de tip creșă și grădiniță destinate copiilor cu vârstă între 0-6 ani) posibilitatea de a beneficia de decontarea taxei achitate lunar în sumă de până la 1.500 lei.

Astfel, potrivit noilor modificări, cheltuielile suportate de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților și în limita prevăzută de lege nu vor fi considerate venituri de natură salarială, astfel nefiind supuse impozitului pe veniturile din salarii.

Decontarea directă CITEȘTE ȘI Decontarea directă

De asemenea, aceste cheltuieli suportate de angajatori nu vor intra în categoria cheltuielilor deductibile la calculul de impozit pe profit, dar vor putea fi încadrate ca și credit fiscal la impozitul pe profit datorat. Mai mult, în cazul în care suma aferentă acestor cheltuieli depășește impozitul datorat, diferența poate fi scăzută din impozitul pe salarii, TVA sau accizele datorate către bugetul de stat.

Este important de menționat faptul că legea nu face o distincție între unitățile de educație timpurie aflate în sistem privat sau de stat.

Această lege aduce clar o facilitate bine-venită la nivel de individ, însă, în forma în care este în vigoare la acest moment, poate restricționa destul de mult accesarea, întrucât pot beneficia de creditul fiscal prezentat mai sus doar entitățile plătitoare de impozit pe profit.

Liberalizare pe butuci CITEȘTE ȘI Liberalizare pe butuci

Astfel, dacă în cazul primei categorii de angajați există o mare posibilitate ca angajatorul să fie de acord cu susținerea acestei cheltuieli (menționăm că noile modificări nu au un caracter obligatoriu la nivelul angajatorilor), pentru angajații celorlalte segmente de contribuabili (de exemplu, entități plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, PFA), această cheltuială este puțin probabil să fie susținută de angajator, întrucât ar reprezenta un cost adițional la nivelul acestuia.

Rămâne de văzut dacă Legea 239/2020 va suporta modificări în vederea introducerii de noi prevederi la nivelul Codului Fiscal, care să ofere posibilitatea și celorlalte categorii de angajatori să scadă cheltuielile cu educația timpurie din totalul impozitelor/taxelor de plată către bugetul de stat.

Mădălina Băsescu este Tax Manager, Accace Romania

viewscnt
Afla mai multe despre
monitorul oficial
legea 239/2020