Cred că acesta este momentul în care trebuie să privim Piața de creștere pentru IMM-uri. Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat în ședința din această săptămână noul Cod al Bursei de Valori București – Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF.
Este o decizie importantă, dar nu pentru că mai adăugăm un segment într-o structură bursieră. Este importantă pentru că deschide o nouă cale pentru companiile românești care vor să crească și care au nevoie de capital pentru a o face. Și, poate la fel de important, această decizie deblochează un proiect aflat pe agenda pieței încă din 2021. Au trecut cinci ani de la primele discuții dintre ASF și Bursa de Valori București pe acest subiect. În tot acest timp au existat reluări ale proiectului, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări și amânări.
În 2023, înființarea Pieței de creștere pentru IMM-uri a devenit un obiectiv explicit al Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023–2026, cu un termen inițial care nu a fost respectat. Au urmat noi etape de lucru, consultări și ajustări ale cadrului propus, până la forma aprobată în această săptămână. După un parcurs mai lung decât ne-am fi dorit, proiectul este, în sfârșit, deblocat.
Iar acest lucru este cu atât mai important pentru mine cu cât, la preluarea coordonării Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF, în urmă cu un an, mi-am asumat un obiectiv foarte clar: proiectele importante pentru piață care au rămas blocate sau au fost amânate trebuie să ajungă la un rezultat. Nu cred că o autoritate de reglementare trebuie să grăbească lucrurile cu orice preț, dar cred la fel de ferm că rigoarea nu trebuie să devină o justificare pentru amânare perpetuă. Piața are nevoie de reguli bune, dar are nevoie și de decizii.
Iar Piața de creștere este unul dintre proiectele pe care am vrut să le deblocăm. La fel au fost și proiecte precum autorizarea Contrapărții Centrale sau Legea „Ecosistem“, mult așteptate de piață și care trebuie să treacă din zona de intenție în cea de implementare. Pentru mine, aceasta este diferența dintre o strategie pe hârtie și o politică publică care produce efecte: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să devină realitate.
De ce avem nevoie de o Piață de creștere
România are antreprenori buni. Are companii care cresc, dezvoltă produse, inovează, investesc în tehnologie, intră pe piețe externe și construiesc afaceri care pot deveni importante. Dar o companie nu poate crește doar cu o idee bună și cu un antreprenor determinat, are nevoie de capital.
În România, finanțarea prin credit bancar rămâne esențială. Nu trebuie să o punem în opoziție cu piața de capital. Dimpotrivă, avem nevoie de ambele. O economie solidă are nevoie de surse de finanțare diverse, care să răspundă nevoilor diferite ale companiilor. Pentru anumite companii, creditul este soluția potrivită. Pentru altele, atragerea de capital prin bursă poate fi o alternativă mai potrivită pentru investiții, inovare și extindere.
Mai ales pentru companiile aflate într-o etapă de creștere, pentru start-up-uri și pentru IMM-urile cu potențial, accesul la capital poate face diferența dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune și una care poate trece la următorul nivel. De aici pornește, în opinia mea, sensul adevărat al Pieței de creștere. Este o punte între antreprenoriat și piața de capital.
Un cadru adaptat companiilor aflate în creștere
Nu toate companiile sunt pregătite pentru Piața Reglementată. Dar asta nu înseamnă că nu sunt pregătite pentru bursă. Piața de creștere creează tocmai acest spațiu intermediar: un cadru dedicat companiilor care au nevoie de finanțare și care au potențial de dezvoltare, dar pentru care cerințele unei piețe reglementate pot fi încă prea ridicate.
În același timp, Piața de creștere nu pornește de la zero. Emitenții de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi piețe vor putea alege reîncadrarea în Piața de creștere, oferind astfel posibilitatea ca o parte dintre companiile care au parcurs deja drumul către bursă să treacă într-un cadru adaptat mai bine etapei lor de dezvoltare. De altfel, primele companii ale Pieței de creștere vor putea fi chiar cei mai buni emitenți de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Aceste companii vor avea și un rol important în definirea noului segment, urmând să constituie baza indicelui de referință al Pieței de creștere și să ofere pieței și investitorilor un prim reper pentru evoluția acestei noi piețe.
Concret, Codul aprobat stabilește reguli pentru accesul pe acest nou segment. Admiterea acțiunilor sau obligațiunilor se va face pe baza unor modele de scoring cu punctaj minim, diferențiate în funcție de tipul de instrument, la care se adaugă cerințe de guvernanță corporativă. Companiile se vor autoevalua, iar dosarul ajunge în analiza BVB doar dacă punctajul minim e atins. Este introdusă și o cerință nouă de capitalizare anticipată: minimum 250.000 de euro aferenți unui free float de cel puțin 10% din acțiunile emise, în locul vechiului criteriu bazat pe capitalizarea totală anticipată a societății.
Beneficiile trebuie privite din mai multe perspective. Pentru IMM-uri, cel mai important câștig este accesul la o sursă suplimentară de finanțare. O companie poate atrage capital pentru investiții, dezvoltare, extinderea activității sau intrarea pe piețe noi, fără ca finanțarea să se reducă exclusiv la capacitatea de a obține un credit și de a-l rambursa ulterior. În același timp, cadrul este adaptat mai bine dimensiunii și specificului acestor companii. Efortul administrativ și de conformare este mai proporțional, iar compania intră într-un proces de profesionalizare – învață să raporteze, să comunice cu investitorii și să își consolideze guvernanța.
Pentru investitori, Piața de creștere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare și cu potențial de creștere, într-un cadru cu criterii de admitere clare. Introducerea modelelor de scoring și accentul pus pe elementele de guvernanță contribuie la o selecție mai structurată a companiilor. Evident, investiția în companii aflate în creștere presupune risc. Piața nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină riscul, ci ca un cadru care oferă investitorului mai multă transparență și informație pentru a-și putea lua decizia.
Pentru piața de capital românească, beneficiul este mai larg. Avem nevoie de mai multe companii care să folosească bursa pentru finanțare și de un flux constant de noi emitenți. O piață de creștere funcțională poate contribui la creșterea lichidității, la diversificarea bazei de emitenți și, în timp, la apariția unor companii capabile să facă pasul către Piața Reglementată. Iar pentru economie, miza este și mai simplă: mai mult capital pentru companiile românești înseamnă mai multe șanse de investiții, dezvoltare și creștere.
Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc. Cred că aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment. Succesul Pieței de creștere nu va fi măsurat doar în numărul de companii care intră pe această piață, va fi măsurat prin ceea ce vor face aceste companii după listare.
Următorul pas: o piață care funcționează
Aprobarea ASF este o etapă esențială, dar nu este finalul proiectului. O piață există cu adevărat atunci când este folosită, iar responsabilitatea pentru acest pas aparține întregului ecosistem: BVB, intermediari, consultanți, antreprenori și investitori. Rolul ASF este să asigure un cadru clar, proporțional și credibil, în care accesul la capital să meargă mână în mână cu transparența și protecția investitorilor.
După cinci ani de la primele discuții, Piața de creștere are, în sfârșit, cadrul necesar pentru a deveni realitate. Din acest punct, miza nu mai este autorizarea, ci felul în care această oportunitate va fi folosită de companiile românești. Dacă vom reuși să transformăm Piața de creștere într-un loc în care antreprenorii vin să își finanțeze dezvoltarea, să își consolideze companiile și să facă pasul către următoarea etapă, atunci vom putea spune că acest proiect și-a atins adevărata misiune. Nu doar să aducă mai multe companii pe bursă, ci să contribuie la construirea următoarei generații de companii românești listate.
Gabriel-Ioan Avrămescu este prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), coordonator al Sectorului Instrumente și Investiții Financiare.
