Cum era de așteptat, Vladimir Putin și Kim Jong Un au stat alături de Xi Jinping, fără Donald Trump sau alt lider european important, la parada militară de la Beijing care a marcat 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai recentă dovadă că dictatorii lumii îl consideră pe Trump și pe liderii europeni neimportanți, la doar câteva săptămâni după ce Putin a călătorit în Alaska doar pentru a refuza apelurile lui Trump de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei.
Întâlnirea dictatorilor la Beijing conturează perspectiva unei noi axe politico-economico-militare care se bazează pe pactul de apărare reciprocă semnat între Rusia și Coreea de Nord, în iunie 2024, și pe o alianță similară între Beijing și Phenian, axă care ar putea schimba calculul militar în regiunea Asia-Pacific, o dovadă a influenței lui Xi Jinping la nivel internațional, care intenționează să redefinească ordinea globală controlată de Occident, în timp ce amenințările, sancțiunile și diplomația bazată pe taxe vamale ale lui Trump presiune chiar și pe alianțele americane de lungă durată.
Pentru că, în mijlocul haosului internațional generat de Trump, Xi Jinping poziționează China, cu abilitate, drept noua față a stabilității internaționale, întinzând mâna inclusiv Indiei, rivala și fostul dușman al Chinei, atunci când Trump îi impune tarife vamale din cauza importurilor de petrol rusesc.
În ceea ce-l privește, Trump a răspuns neinvitării sale la parada militară de la Beijing comportându-se ca un lider de rang minor, așa cum par să-l și considere Xi, Putin și Kim. Mai precis, în timp ce avea loc parada militară, Trump și-a exprimat sentimentele rănite printr-o încercare jenantă de a da o replică sarcastică: „Fie ca președintele Xi și minunatul popor al Chinei să aibă o zi de sărbătoare minunată și durabilă. Vă rog să transmiteți cele mai calde urări lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un, în timp ce conspirați împotriva Statelor Unite ale Americii”.
Ca atare, nu este de mirare că cei trei dictatori se simt liberi să se comporte ca și cum nici nu s-ar gândi la Trump sau la SUA! Pentru aliații lui Putin, batjocorirea președintelui american reprezintă o demonstrație de dominare care sugerează că Rusia sfidează Occidentul. Aceasta este „etapa batjocoritoare” a războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, o fază în care atacurile ruse nu vizează doar poporul ucrainean ci arată lumii dominarea lui Trump de către Putin, într-un mod simbolic, umilitor și teatral.
Într-un registru similar, având în vedere că, la cel mai recent summit de la Paris al „Coaliției celor doritori”, Emmanuel Macron a confirmat că 26 de țări sunt pregătite să participe la furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, fie prin desfășurarea de trupe, fie prin arme, logistică și instruire, Putin a declarat, de la Beijing, că trebuie restabilit un „echilibru just în sfera securității”, o prescurtare pentru ultimatumul rusesc privind NATO și securitatea europeană.
Mai precis, Putin a avertizat că orice trupe occidentale desfășurate în Ucraina vor fi considerate ținte legitime de către armata rusă, subliniind că prezența forțelor străine nu poate contribui la o pace durabilă și considerând astfel de desfășurări o amenințare directă la adresa Rusiei.
Mai mult, parcă prefigurând declanșarea unui nou Război Rece, Vladimir Putin a criticat aspru planurile Europei de a impune sancțiuni partenerilor economici ai Moscovei, în special India și China, argumentând că astfel de măsuri punitive reflectă o mentalitate colonială depășită și avertizând cu privire la repercusiunile politice. Astfel, Putin a descris conflictul din Ucraina ca fiind un simplu „pretext” al puterilor occidentale pentru a lua aceste măsuri punitive mai ample împotriva țărilor care mențin legături economice puternice cu Rusia.
Prof univ dr Cristian Barna este Training Manager la Intelligene4ALL, profesor invitat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea București și fost prorector și coordonator de doctorat al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul din București. Cristian Barna este doctor în sociologie, iar domeniile sale de expertiză sunt sociologia aplicată, studii de informații și securitate, geopolitică, organizații de securitate, criminalitate organizată și studii de terorism.
