La acea dată, întrebat fiind dacă, într-o situație similară am acționa și noi cum a făcut-o Polonia, Președintele României a răspuns: „Da, noi împreună cu aliații noștri, care sunt deja aici”.
În seara zilei de 13 septembrie, adică doar câteva zile mai târziu, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre, MApN precizând că: „drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației”.
Cum era de așteptat, dacă este să ne uităm la modul în care a fost gestionată incursiunea dronelor rusești pe teritoriul României în trecut, au început bâlbele de rigoare ale autorităților! „Avioanele s-au ridicat și au văzut-o. Au fost foarte aproape să o dea jos, drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat spre Ucraina”, a declarat Ministrul Apărării, în vreme ce surse din ministerul pe care acesta îl conduce lasă de înțeles că drona a dispărut de pe radare la sud-vest de Chilia Veche și s-ar fi prăbușit, iar „echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian” (până la data când scriu aceste rânduri nu sunt date dacă acestea au fost descoperite sau nu).
Însă, aflăm de la Ionuț Moșteanu că decizia de a nu doborî drona a fost luată de piloți, în urma evaluării riscurilor din zonă. Conform ministrului, piloții primiseră deja permisiunea de a doborî drona, însă faptul că zbura la altitudine redusă ar fi amplificat riscul ca muniția să lovească și la nivelul solului.
Prima bâlbă: a plecat drona spre Ucraina sau s-a prăbușit pe teritoriul României ?
De la primele incursiuni cu drone ale rușilor și până acum, România și-a îmbunătățit capacitatea de detecție și urmărire a țintelor, în special în zona lagunară și de deltă. În momentul de față, dronele lansate de Rusia spre Ucraina sunt reperate deasupra Mării Negre, încă de la câteva zeci de kilometri în larg. Este greu de crezut că drona nu a putut fi urmărită cu aceiași precizie și după ce „la un moment dat a plecat spre Ucraina”, conform declarațiilor lui Ionuț Moșteanu.
A doua bâlbă: cine și de ce a decis ca drona să nu fie doborâtă ? Centrul de comandă sau piloții ?
Pentru că Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18: „măsurile sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor”.
Deci putem să ne întrebăm ce riscuri ar fi presupus doborârea dronei? Conform MApN, drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite, deci muniția F16 putea cel mult să are solul, iar piloții stiau foarte bine că acestea erau singurele consecințe !
Oare a fost o decizie a Centrului de comandă? În septembrie 2023, când autoritățile române se jucau de-a „uite drona nu e drona”, Dmitro Kuleba (șeful diplomației de la Kiev) susținea că Ucraina avea dovezi fotografice că drona se prăbușise pe teritoriul României, sugerând că România ezita să recunoască din dorința de a nu trebui să ceară explicații Moscovei.
Și la acea dată bâlbele s-au ținut lanț ! După ce au apărut informații în presă că ucrainenii au transmis autorităților române că drone rusești au explodat pe teritoriul țării noastre, Klaus Iohannis dădea asigurări că nu a existat nicio dronă care să fi ajuns în România.
La rândul său, Angel Tîlvăr, Ministrul apărării de la acea dată, infirma „în mod categoric informațiile apărute în spațiul public cu privire la o așa-zisă situație apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone rusești ar fi căzut pe teritoriul național al României”, doar pentru ca, o zi mai târziu, să recunoască faptul că bucăți dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României.
Exact un an mai târziu, o dronă rusească viola spațiul aerian al României! Trecuse destul timp ca România să fie pregătită se dea un răspuns ferm de data aceasta, demn de un stat NATO, precum Polonia săptămâna trecută. Însă Ministerul Apărării nu a ordonat doborărea dronei, ci doar monitorizarea ei. De ce nu a fost doborâtă? Explicația purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării de la acea dată a fost că legislația incidentă era încă cea din anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor!
În final, întrebarea este cât de pregătiți vom fi pe viitor să ne ridicăm la nivelul Poloniei ? Pentru că, tot Ionuț Moșteanu este cel care ne anunță triumfător că României i-au fost alocați 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, a două cea mai mare suma din Uniunea Europeană, iar până la final de noiembrie vor definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete, subliniind căRomânia trebuie să profite de această oportunitate pentru a-și întări apărarea.
De precizat că, planul „Readiness 2030” al Comisiei, din care SAFE este un pilon cheie, își propune să accelereze comenzile, să securizeze lanțurile de aprovizionare și să stimuleze liniile de producție, inclusiv cele de muniție, sisteme de drone și anti-drone și apărare aeriană.
Deci, ce mai așteptăm? Mai ales că, în timpul ultimei vizite efectuate de Ionuț Moșteanu la Kiev, ministrul Apărării din Ucraina sugera că Ucraina și România ar putea colabora pentru utilizarea mecanismului european SAFE în domeniul fabricării de drone, respectiv pentru „lansarea producției ucrainene în România”.
Prof univ dr Cristian Barna este Training Manager la Intelligene4ALL, profesor invitat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea București și fost prorector și coordonator de doctorat al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul din București. Cristian Barna este doctor în sociologie, iar domeniile sale de expertiză sunt sociologia aplicată, studii de informații și securitate, geopolitică, organizații de securitate, criminalitate organizată și studii de terorism.
