Opinii: Stabilitate în instabilitate

Într-o lume din ce în ce mai volatilă, care pare mai tot timpul că ia România pe nepregătite, ne confruntăm cu o întrebare esențială: cum putem asigura stabilitatea în mijlocul unei instabilității aparent generale? Cum îi putem motiva pe oameni să-și facă planuri, când chiar lucrurile de bază pe care le știam nu pare a mai trece testului timpului? Această dilemă nu este doar teoretică sau filosofică, ci una cu implicații profunde în viața cotidiană a fiecărui cetățean.

La o privire mai atentă asupra peisajului politic și economic actual, remarcăm că unul dintre elementele cheie este modul în care legislația este concepută și implementată. Modificările legislative, în special în domeniul fiscal, au un impact semnificativ asupra investitorilor și a mediului privat. O consultare atentă și bine gândită în procesul de elaborare a legilor este nu doar un moft, ci un criteriu major pentru o bună guvernare. Consultarea nu doar că reduce riscul de instabilitate, dar oferă și o viziune clară asupra direcției pe care o urmează țara, limitând, în același timp, senzația de risc pe care o are acum mediul economic privat. Pentru un risc (politic) mai mic, statul ajunge, în final, să plătească și dobânzi mai mici la împrumuturile sale tot mai frecvente.

Un aspect adesea neglijat, dar crucial, este rolul guvernării în promovarea unui sentiment de stabilitate legat de tot ceea ce înseamnă societatea românească. În vremuri turbulente, este fundamental ca guvernul să comunice clar și să ofere, prin aceasta, un anumit nivel de predictibilitate. Oamenii au nevoie să înțeleagă nu doar ce se întâmplă în prezent, dar și ce planuri au guvernanții pentru viitor. Acest tip de abordare este vital pentru a menține și a crește încrederea publică și pentru a susține, indirect, o economie stabilă și sănătoasă. Crearea de ancore asupra viitorului apropiat e esențială pentru încredere.

Privind spre scena politică, observăm o tendință îngrijorătoare a partidelor de a se baza excesiv pe sondaje de opinie atunci când iau decizii. În loc să-și ia în serios rolul de lideri și formatori ai opiniei publice, partidele fug de această responsabilitate. Deși sondajele sunt unelte utile pentru a evalua starea de spirit a populației, ele nu ar trebui să fie singura busolă după care partidele să își ghideze acțiunile politice. Da, tentația e poate mare să consideri că tot ce faci astfel e deja “aprobat” de electorat și că așa îți reduci propriile riscuri, ca politician. Dar partidele politice ar trebui să manifeste o viziune și valori solide, constante, care să inspire și să schimbe dinamica societății în bine, chiar dacă, uneori, sondajele pot surprinde o altă realitate la un moment dat. O politică bazată doar pe popularitatea de moment poate conduce la decizii pe termen scurt care de fapt subminează stabilitatea (și obiectivele mai importante) pe termen lung.

CITEȘTE ȘI Reziliența s-a născut la sat! Și tot acolo va muri

Este crucial să recunoaștem că, în aceste vremuri complicate la nivel global, există o nevoie substanțială pentru un grad minim de predictibilitate și stabilitate, ingrediente care au devenit și mai importante tocmai din cauza contextului deosebit de schimbător. Lipsa acestora poate avea efecte negative profunde  în 2024 și în anii ce vor urma, nu doar economic, dar și politic și electoral. Pare deja evident că segmentul eurosceptic din societatea românească se va mobiliza peste medie cu ocazia alegerilor europarlamentare. Sunt oare guvernanții de acum pregătiți să își asume efectele pierderii acestor alegeri care pot seta un trend pentru alegerile generale care vor urma în toamna lui 2024? 

Este în același timp și datoria noastră, ca societate, să solicităm și să susținem un cadru de guvernare care echilibrează nevoia de schimbare rapidă cu cea de creștere durabilă, sustenabilă și predictibilă. Acesta este, până la urmă, drumul spre un viitor mai bun și mai sigur pentru toți cetățenii României. 

Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic