Cu gândul la vechea zicală americană: „Majoritatea oamenilor ar prefera să fie distruși de laude decât salvați de critici.”, m-am tot gândit dacă ar trebui să trag un semnal de alarmă asupra situației triste a turismului românesc - și mă refer aici exclusiv la incoming, adică atragerea de turiști din afara țării, adevărata măsură a unui turism performant. Teama de a nu fi înțeles greșit, cum mi s-a întâmplat de fiecare dată când am afirmat, altfel decât mulți specialiști, că anumite „invenții originale“ nu vor funcționa, pentru simplul motiv că pleacă de la premise greșite, m-a îndemnat să fiu mai reținut. Doar respectul și încrederea în bunele intenții, viziunea si ambiția noului nostru Prim-ministru m-au determinat, motivat de cuvintele marelui scriitor german Heinrich Böll, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, să scriu această scurtă pledoarie pentru reînvigorarea turismului românesc: „Rezistența nu este un drept; este o datorie, inerentă fiecărei ființe umane.”
Ca vechi om de turism, mă simt obligat să atrag atenția asupra “Cenușăresei” din economia românească, în speranța că actuali decidenți din noul Guvern vor face un efort să înțeleagă că turismul, pe cât de prioritar declarat, pe atât de ignorat până acum, poate să devină rapid o importantă resursă pentru reducerea deficitului bugetului național prin creșterea PIB-ului României.
În acest scop este nevoie de viziune, curaj și răspundere pentru transformarea modului de abordare, susținere și reînvigorare a turismului autohton, începând cu inițierea unui program național, interministerial, care să întărească și să încurajeze incomingul (atragerea de turiști străini în România, care aduc în economia românească o valoarea nou-creată în proporție de circa 95 % din diferite economii externe) și turismul intern, pentru români.
Deși am văzut în aceste zile numeroase studii, scenarii și previziuni, toate în tonuri de la gri întunecat spre negru, realizate de, sau pentru reprezentanții sectorului turistic, urmate de intense discuții, frământări, și temeri justificate, nu voi apela la cifre în acest text, nici pentru a speria și nici pentru a motiva pe cineva. Vreau doar să lansez o invitație la meditație pe această temă celor care au curaj și PĂSARE, cum obișnuiește să spună Dragoș Anastasiu, și sunt asumați să încerce o soluție de creștere economică pe termen lung, prin reînvigorarea turismului românesc, înainte ca acesta să devină un sector economic prioritar al nimănui, un bulgăre de chihlimbar pe post de opritor la ușa timpului pierdut și al oportunităților ratate.
UN GUVERN PENTRU TURISM & TURISM PENTRU PIB
Avem nevoie de un guvern în care mai mulți miniștrii își propun să sprijine turismul ca sursă de venituri bugetare multisectoriale: cultură, învățământ, interne, externe, dezvoltare, finanțe, transporturi, etc. Avem nevoie de un ministru, care vrea să știe zilnic cum evoluează în timp real circulația turistică, numărul înnoptărilor în structurile de primire, gradul de ocupare al diverselor unităților de cazare, raportul români- străini în circulația turistică, procentul populației ocupate în turism, și care să-și dorească să promoveze țara noastră constant și agresiv pe piețele externe emitente de turiști pentru destinația România, pentru creșterea vizibilitații și consolidarea imaginii de destinație autentică, sigură, primitoare și accesibilă.
TURISM ÎN DESTINAȚIA ROMÂNIA
Trebuie să acceptăm că turismul românesc nu înseamnă doar Litoral, Delta Dunării și Valea Prahovei. Turism se practică cu succes în marile orașe ale țării, în Carpați, în podgorii și în livezi, în sate autentice și primitoare, pe văile apelor, în parcuri și rezervații naționale sau naturale, în Clisura Dunării etc..
Turismul se practică și atrage vizitatori peste tot acolo unde oferim oaspeților experiențe autentice și inedite, trăiri intense și emoționale, posibilități să-și petreacă relaxați și creativ timpul lor liber. România este o țară care poate fi în întregime o destinație turistică. Românii sunt gazde bune și primitoare. Peisajele sunt în cea mai mare parte spectaculoase și schimbătoare. Acolo unde natura a fost mai puțin darnică, poate să intervină omul cu oferta sa creativa și inovativă. Din acest motiv avem nevoie de OMD-uri funcționale și rațional constituite în toată țara, care să stimuleze și să susțină dezvoltarea turismului pe plan local, județean și regional. Orice loc poate deveni o destinație de succes!
CE ESTE TURISMUL ȘI DE CE NU ȘTIM?
Turismul este, în primul rând, despre turiști sau oaspeți sau, mai nou, despre vizitatori. Este despre cum să planificăm și să realizăm produse, care să satisfacă o nevoie sau o dorință a potențialilor vizitatori, pentru a-i motiva să cumpere produsul noastru turistic, adică să viziteze destinația România. Mulți o fac deja, dar nu suficient de mulți.
Dar, turismul este și despre cum facem designul unei destinații atrăgătoare, cum putem asigura alternative pentru timp urât, cum să oferim posibilități multiple și variate pentru relaxare și petrecerea timpului liber, să formăm personal calificat și ospitalier, să asigurăm acces facil la informații și oferte tuturor celor identificați ca segmente țintă ale destinațiilor românești. Turismul este despre planificarea, integrarea și motivarea tuturor actorilor dintr-o destinație, pentru a contribui la crearea și promovarea acesteia, astfel încât să satisfacă așteptările, atât ale populației locale cât și a vizitatorilor. Și, nu în ultimul rând, turismul este despre imaginea și prestigiul unei destinații și implicit, ale unei țări.
Doar așa, turismul, care în toată lumea, fără excepții, este o sursă sigură și eficientă de creștere economică, încasări valutare și îmbunătățirea imaginii unei țări, la noi nu reușește să depășească rolul unui bulgăre de chihlimbar, uitat o viață întreagă, cu mândrie naționala, pe post de opritor la ușă.
A VENIT TIMPUL SĂ CREȘTEM APORTUL TURISMULUI LA REALIZAREA PIB-ULUI!
Din nefericire, de prea mulți ani, turismul, această „fată urâtă a economiei” rămâne fără pețitori, fiind mereu oferită, în lipsa a ceva mai bun, la pachet unui minister, cum se întâmpla în trecut când “reușeai la examenul de admitere, dar fără loc“.
Este dureros că de atâția ani nu s-a înțeles și acceptat că turismul poate fi o soluție optimă pentru multe dintre problemele României, cu condiția să fie organiza și coordonat cu pricepere, așa cum trebuie.
Pentru că mai sper, deși nu sunt optimist, poate că a venit timpul să facem un turism performant.
COTA TVA DIN OSPITALITATE vs. INCOMING
Numărul firmelor de turism tur-operatoare specializate pe operațiuni de incoming este forte mic în raport cu posibilitățile și necesitățile României. Trist este faptul că activitatea aceasta devine tot mai dificilă și nerentabilă. Nu voi intra aici în detalii privind specificul activității și greutățile agențiilor specializate pe incoming, dar dacă se dorește o susținerea acestei activități aducătoare de valută, pentru că știu că s-au expediat unor factori responsabili informații.
Reînvigorarea sectorului ospitalității și turismului ar trebui să înceapă cu pastrarea neschimbată a cotei TVA reduse pentru ospitalitate, pentru a nu perturba tranzacțiile în curs de derulare și pentru a nu provoca o creștere imediată a tarifelor hoteliere și a prețurilor din alimentatția publică, aplicabile în egală măsură turiștilor români și străini care își vor petrece sejururi în țară. Probabil, că ar trebui reanalizată și adaptată această măsură la cerințele unui turism românesc modern și performant.
Este posibil, ca unităților ieșite slăbite din pandemie, cu speranța că de acum va fi mai bine, noua măsură să le grăbească șfârșitul, în loc să le ofere șansa unui remediu.
COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT
Compania natională TAROM, o companie finanțată de ani de zile din bugetul de stat, dar care nu operează în interesul unui turism românesc aducător de valută și bunăstare, ar putea deveni un partener serios al turismului românesc. TAROM ar putea zbura pe rute care să aducă regulat turiști în România, atât cu zboruri regulate, de linie, cât și cu zboruri charter. Astfel, destinațiile nu ar mai sta la mâna companiilor de low-cost.
OMD NAȚIONAL
Statul roman trebuie să înțeleagă că prin turism și promovare turistică va contribui hotărâtor la creșterea economică, susținerea dezvoltării regiunilor și populației dezavantajate economic și social, ocuparea forței de muncă și generarea de bunăstare pentru toți locuitorii. Totodata, prin promovarea atracțiilor turistice, a tradițiilor, a cadrului natural de excepție al țării, a ospitalității exemplare a populației, a culturii și istoriei României, a caracterului autentic al satelor noastre și, nu în ultimul rând, al gastronomiei și băuturilor românești, va contribui la o vizibilă îmbunătățire a imaginii de țară. In plus, vizitatorii noștri se vor convinge pe cont propiu că România este o destinație atractivă și că imaginea reală a țării diferă în bine față de mulțimea de percepții negative și prejudecăți stocate în mintea unora sau aflate în circulație in mediile online și nu numai.
Din aceste motive, guvernul României are o mare responsabilitate și trebuie să înțeleagă că oricât de greu ar fi, este de datoria sa să asigure resursele financiare necesare pentru crearea unei noi identități a României, în țară și pe plan extern, care să corecteze în scurt timp deficitul de imagine, să consolideze încrederea cetățenilor lumii în privința românilor și a României și să crească atractivitatea țării.
Imaginea pentru o țară care vrea să atragă investiții, parteneri de comerț și afaceri, care își propune să joace un rol mai important în arhitectura de securitate a regiunii și Europei, dar și în comerțul internațional, o țară care dorește să recupereze o parte dintre românii din afara granițelor, este un important element de capital național, precum imaginea și brandul unei multinaționale. Tocmai de aceea, această obligație nu trebuie să fie neglijată de guvernanți dacă vrem o altă Românie, mai bună, mai eficientă, mai aplicată.
Solutia este înființarea și finanțarea corespunzătoare a unui OMD național, creat pe criterii de transparență și profesionalism. Turismul înseamnă în mare măsură o imagine naționala mai bună, nu doar business.
Pentru economia românească, turismul nu înseamnă doar banii învârtiți în sectorul propriu. Turismul românesc înseamnă consum și comenzi regulate la nivel de țară pentru mii și mii de tone de carne și mezeluri, pâine, ouă, brânzeturi și produse lactate, sucuri și băuturi răcoritoare, fructe și legume conservate și proaspete, zahăr, ceai, cafea, ape minerale, toată gama de băuturi alcoolice. Toate acestea și multe altele sunt produse de firme și producători, care deși nu fac parte din sectorul turistic s-ar descurca mult mai greu în lipsa comenzilor constante generate de turism.
Turismul are nevoie și de alte diverse produse și servicii furnizate de terți producători din diverse sectoare economice: apă, canalizare, energie, curățenie, pază, transport, taximetrie, telefonie și TV, servicii bancare și de asigurări, reclamă. Turismul contribuie la dimensionarea optimă a transportului public, a serviciilor de taximetrie și telefonie. Turiștii plătesc taxe și impozite pentru bugetele locale și cel național, închiriază autoturisme, apelează la ghizi, etc. Iată cum turismul alimeantează cu venituri nu doar sectorul turistic ci și multe alte sectoare ale economiei naționale. Nu trebuie omis nici rolul pe care acesta îl joacă în ocuparea forței de muncă și reconversia personalului eliberat din diverse alte sectoare ale eonomiei naționale, mai ales în zonele defavorizate.
VOUCHERE DE VACANȚĂ & TURISM PENTRU PENSIONARI
Nu sunt un fan al voucherele de vacanță, dar înainte de a se renunța la ele, ar trebui reanalizat conceptul și regândit ca un instrument de recompensare a unor angajați, dar în condiții corecte și benefice, care să contribuie direct și implicit la îmbunătățirea turismului autohton.
Folosite pentru recompensarea angajaților care au nevoie de tratament balnear reparator sau preventiv pot contribui la creșterea nivelului de sănătate și regenerare a forței de muncă și, implicit la starea de sănătate a populației. Prin dirijarea lor spre consumul în extrasezon pot sprijini creșterea gradului de ocupare al capacităților turistice în perioade cu circulație scăzută.
Totodată ar asigura menținerea programului de lucru și a cifrei de afaceri la cote constante pe perioade lungi de timp, garantând astfel plata obligațiilor către stat, dar și menținerea forței de muncă, ceea ce poate conduce la reducerea fluctuației de personal și compensarea lipsei cronice de forță de muncă din industria ospitalității.
DECI, CUM RĂMÂNE? “MERGE ȘI AȘA” vs. TRANSFORMARE
Restartarea turismului românesc depinde de actul de voință real și asumat al noului guvern. Trebuie să avem curajul să facem din turism o importantă sursă de creștere a PIB-ului, încasărilor valutare și generarea de bunăstare!
Să nu uităm că: „Rezolvările de ieri sunt problemele de astăzi, rezolvările de astăzi sunt problemele de mâine.“ (Clare W. Graves).
Dixi et salvavi animam meam! (Ezechiel, cap. III, versetele 19 și 21)
Simion Giurcă, fost șef al Biroului de Promovare a României din Viena, este consultant în turism și expert în managementul și promovarea destinațiilor turistice
A fost decorat de statul austriac și desemnat cetățean de onoare al Vienei
Astăzi este secretar general Corps Touristique Austria și CEO Holdas Experiences, contribuind substanțial și la promovarea orașului Timișoara în calitate de Capitală Europeană a Culturii
