Pe bune și pe lege: ce mai poate păți Kovesi

scris 1 mar 2019

"Orice! Dragnea/Ghiță/Coaliția Penalilor/Ciuma Roșie/Iliberalii/Viktor Orban/Putin/Kim Jong Un sunt în stare de orice ca s-o blocheze!".

"Nimic! Totul s-a decis demult pe sub mână la Bruxelles/Washington/Langley/Berlin//Yalta/Malta/Alpha Centauri/Bubul City, e deja procuror-șef european!".

Ați recunoscut taberele și le dau bucuros – și rabinic - dreptate ambelor. Ideea e că și Kim Jong Un, și Bubul City au de păstrat aparențe, iar cea mai importantă este demonstrația respectului față de lege. Și dacă respectul față de "spiritul legii" e mai ușor de simulat, expresia părând uneori că a fost special inventată pentru a da o aură de onorabilitate ambiguității ce permite interpretări după cum bate vântul, există totuși și litera legii.

Caracter: strașnic. Fund: obraznic. CITEȘTE ȘI Caracter: strașnic. Fund: obraznic.

Să presupunem că Parlamentul European și Consiliul UE au finalizat toate procedurile de audiere, vot și negociere și s-au pus de acord: Laura Codruța Kovesi va fi noul procuror-șef al Parchetului UE (EPPO). Mai trebuie doar să semneze contractul de agent temporar al UE cu EPPO ca angajator, cu mandat unic de 7 ani, și să fie numită formal și oficial în funcție. Lectura legii începe de aici. Ce mai poate păți Kovesi?

1. Guvernul pare să fi descoperit încă din toamnă, cu o lună înainte de startul oficial al procedurii de numire a procurorului-șef european, un mecanism legal prin care să-i poată întârzia la o adică lui Kovesi la nesfârșit preluarea funcției, în cazul în care o câștigă.

2. Își poate pierde între timp autorizarea de acces la informații clasificate, fără care, potrivit Comisiei Europene, eventuala sa numire în funcția de procuror-șef european nu poate produce efecte;

Să o luăm cronologic. E un text extrem de lung.

Fiscalitatea și bugetul în 2019: Ce putem înțelege, la ce ar trebui să ne așteptăm? CITEȘTE ȘI Fiscalitatea și bugetul în 2019: Ce putem înțelege, la ce ar trebui să ne așteptăm?

În momentul intrării în vigoare a Regulamentului UE de instituire a EPPO, în noiembrie 2017, nici un procuror român n-ar fi putut să se înscrie în cursa pentru șefia Parchetului European. Constituția prevede limpede că "Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior". Legea privind statutul magistraților prevede același lucru, iar încălcarea prevederii se sancționează cu excluderea din magistratură. Iar dat fiind că Regulamenul UE de instituire a EPPO stipulează că "Procurorul-șef european este selectat din rândul candidaților care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre", lucrurile erau clare.

În decembrie 2017, printr-unul din multele acte normative de modificare a legilor justiției, s-a încercat o soluție, prin formularea "Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la (...) instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, la solicitarea Ministerului Justiției". Aceasta îi lega însă pe potențialii candidați de minister, în dezacord cu Regulamentul EPPO, și, oricum, a fost repede declarată neconstituțională de CCR. "(...) nu este admis ca, pe calea detașării, judecătorul sau procurorul să încalce normele constituționale referitoare la incompatibilități, legiuitorului nefiindu-i permisă crearea unor procedee de eludare a unor interdicții de natură constituțională", își motiva decizia Curtea Constituțională.

În martie 2018, PSD și ALDE renunță la ideea detașării, care ar fi făcut ca demersul lui Kovesi de a candida la funcția de procuror-șef european să depindă de Tudorel Toader, și aleg următoarea formulare, care pare să rezolve problema:

"Judecătorii și procurorii pot ocupa funcții în instituții ale Uniunii Europene sau în organizații internaționale dacă actul internațional care reglementează condițiile de ocupare a acestora condiționează în mod expres accesul la funcția respectivă de calitatea de judecător sau procuror (așa cum face Regulamentul EPPO – n.r.). În cazul în care judecătorul sau procurorul își manifestă opțiunea de a exercita o funcție la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, acesta este eliberat din funcția de judecător sau procuror cu rezervarea postului".

Am ajuns mai puțin capitaliști decât Ceaușescu CITEȘTE ȘI Am ajuns mai puțin capitaliști decât Ceaușescu

După numeroase alte sesizări de neconstituționalitate, precum și cereri de reexaminare din partea președintelui Iohannis, legea în ansamblul ei, care devine Legea nr. 242/2018, e promulgată și publicată în octombrie 2018, păstrându-se formularea de mai sus. Dispozițiile respective au fost întărite recent, luna trecută, prin OUG nr. 8/2019, care prevede că la data numirii în funcția de procuror-șef european, persoana respectivă este eliberată din funcția de procuror sau judecător și are dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul de judecător sau procuror deținut anterior, care se rezervă în condițiile legii. În plus, perioada în care o persoană exercită funcția de procuror-șef european urmează să constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.

Numai că în aceeași lună octombrie 2018, mai precis chiar în ziua publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 242/2018, 15 octombrie, Guvernul dă o ordonanță de urgență prin care face ca Laura Codruța Kovesi, în eventualitatea câștigării postului de procuror-șef european, să nu-l poată prelua cât timp România deține președinția Consiliului UE, adică până pe 30 iunie 2019.

Cum? Legiferând că normele de mai sus, prin care se rezolva problema de incompatibilitate între calitatea de procuror român și cea de procuror-șef al Parchetului UE, "intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România".

Cu alte cuvinte, procedura de selectare a viitorului procuror-șef european ar putea foarte bine să se finalizeze până pe 27 aprilie, data încheierii mandatului actualului Parlament European, așa cum și-au propus oficialii UE, dornici să termine treaba înainte de alegerile europarlamentare din mai, dar, în eventualitatea unei victorii, Kovesi nu își va putea prelua oficial postul până pe 30 iunie. Asta pentru că, în caz contrar, riscă excluderea din magistratură și după aceea, conform logicii circulare care caracterizează întreaga afacere, nu mai poate fi procuror-șef european pentru că nu mai e procuror român.

\ CITEȘTE ȘI "La guvernu' ăsta îi pasă mai mult de ogari decât de iepuri"

Modificarea intempestivă prin OUG a unei legi publicate în aceeași zi și adoptată cu 3 zile înainte este motivată foarte bizar de Guvern prin faptul că "începând cu 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce presupune prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori, miniștri, directori sau experți și a grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului, fiind necesară în acest sens asigurarea resurselor umane de specialitate inclusiv prin menținerea detașărilor în curs" la "instituții cu un rol important în asigurarea suportului tehnic pentru exercitarea președinției, soluție de natură a proteja interesul general al statului român".

Din vara anului trecut, imediat după ce președintele Iohannis a semnat decretul de revocare a ei din funcția de procuror-șef al DNA, Kovesi a fost delegată de procurorul general Augustin Lazăr în funcția de procuror la Serviciul de îndrumare și control din cadrul PÎCCJ, pe care o ocupă și în momentul de față.

Luna următoare OUG-ului bizar, noiembrie 2018, a debutat oficial procedura de numire a procurorului-șef european, prin lansarea unui apel la candidaturi.

Din acest potențial precedent rezultă că, teoretic, Guvernul poate oricând să amâne din nou, prin OUG, atacabil doar de către Avocatul Poporului, momentul intrării în vigoare a normelor legale care permit procurorilor români să poată ocupa funcții în instituții ale Uniunii Europene, cum ar fi cea de procuror-șef european. Tabăra Kim Jong Un probabil exultă cu furie: "I told you so!". Probabil că și cealaltă, de bucurie, dar discret.

România mai primește un dead-line din partea CE. De data aceasta pentru taxa auto CITEȘTE ȘI România mai primește un dead-line din partea CE. De data aceasta pentru taxa auto

Trecem la partea a doua: dosarul penal în care are calitatea de suspect și una dintre cercetările disciplinare ale Inspecției Judiciare în care a fost vizată și în care CSM nu s-a pronunțat încă o pun pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, în fața riscului - strict teoretic deocamdată - de a rămâne fără autorizare de acces la informații clasificate. Iar potrivit Comisiei Europene, numirea în funcția de procuror-șef european produce efecte doar cu condiția obținerii certificării acestei autorizări, autorizare pe care Kovesi o deține în acest moment.

"Candidatul selectat ar trebui să dețină sau să fie în măsură să obțină o certificare valabilă a autorizării de securitate la nivelul „EU Secret” (acces la informații și materiale a căror divulgare neautorizată poate aduce prejudicii grave intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre – n.r.) de la autoritatea națională de securitate din țara sa. Autorizarea de securitate reprezintă decizia administrativă emisă după finalizarea unei investigații de securitate efectuate de către autoritatea națională de securitate competentă, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele naționale aplicabile în materie de securitate, prin care se atestă că persoanei respective i se poate permite accesul la informații clasificate până la un nivel specificat. Vă rugăm să rețineți că procedura necesară pentru obținerea autorizării de securitate poate fi demarată numai la cererea angajatorului, nu și la cererea candidatului. Numirea în funcție produce efecte numai în condițiile în care candidatul selectat a obținut o certificare a autorizării de securitate valabilă (sublinierile autorului – n.r.)", se menționează în Anunțul de post vacant pentru funcția de procuror-șef european publicat de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al UE pe 19 noiembrie 2018.

Este vorba despre așa-numitul "certificat ORNISS" (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), denumirea sub care autorizarea respectivă este cunoscută în România.

Regulamentul UE din 2017 de instituire a Parchetului European (EPPO) prevede că EPPO stabilește norme interne privind protecția informațiilor clasificate ale UE, care sunt conforme cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului pe această temă, cu scopul de a asigura un nivel de protecție echivalent pentru astfel de informații. Acest lucru nu s-a întâmplat deocamdată întrucât EPPO nu și-a început încă activitatea. Comisia Europeană este responsabilă cu instituirea și funcționarea administrativă inițială a EPPO până în momentul în care acesta va dispune de capacitatea de a-și executa propriul buget. 

Ingineri și economiști! CITEȘTE ȘI Ingineri și economiști!

Din 2013, legislația românească primară prevede că procurorii și ceilalți magistrați nu mai au nevoie de certificat ORNISS pentru a căpăta acces la informații clasificate, ei fiind introduși atunci în categoria persoanelor pentru care accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, fără procedura de verificare de către ORNISS aplicată pentru alți solicitanți de acces.

Astfel, în România, legea prevede că, pentru magistrați, verificarea în vederea acordării accesului la informații clasificate se face nu în baza procedurii generale a ORNISS, ci în baza unei proceduri interne a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia 2013/488/UE a Consiliului privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate stipulează și ea că "accesul la IUEC (informații UE clasificate - n.r.) al unor persoane din statele membre, autorizate în temeiul funcțiilor deținute, este stabilit în conformitate cu actele cu putere de lege și reglementările naționale".

În 2014, CSM a adoptat un Regulament privind accesul magistraților la informații clasificate, secrete de stat și secrete de serviciu, aflat în vigoare. Acesta prevede că avizul privind îndeplinirea condițiilor generale de acces la informații clasificate pentru procurori este acordat de către conducătorii Parchetelor la care funcționează aceștia. În cazul lui Kovesi, de către procurorul general.

După adoptarea Regulamentului în 2014, conducătorii de parchete și instanțe au verificat dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor pentru a vedea dacă aceștia îndeplinesc condițiile legale de acces la informații clasificate, astfel că este cert că, în clipa de față, Kovesi îndeplinește condițiile și are autorizare de acces. De altfel, lipsa acestei autorizări face practic imposibilă exercitarea profesiei de procuror și cu atât mai puțin pe cea a funcției de șef de parchet, activitatea implicând lucrul cvasipermanent cu informații clasificate.

CITEȘTE ȘI Noi nu reparăm, anulăm! Noi nu investim, jefuim!

De interes sunt însă situațiile în care, potrivit Regulamentului, magistraților li se refuză sau pierd accesul la informații clasificate:

"Nu poate avea acces la informații clasificate persoana (...) aflată în una dintre următoarele situații:
a) când față de aceasta s-a dispus luarea unei măsuri preventive sau trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni;

b) când față de aceasta s-a declanșat procedura prevăzută de art. 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (suspendarea din funcție pe caz de boală psihică, până la însănătoșire – n.r.);
c) dacă a fost sancționată disciplinar pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe durata cercetării disciplinare pentru această abatere;
d) când aceasta are calitatea de suspect pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale sau a unei infracțiuni prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare", prevede Regulamentul.

Riscurile pentru Kovesi sunt situațiile ipotetice de la literele a) și c).

Astfel, ea riscă să nu poată ocupa postul de procuror-șef al Parchetului European, chiar dacă va câștiga concursul și votul din cadrul Consiliului și Parlamentului UE, dacă va deveni inculpat și va face obiectul unei măsuri preventive (reținere, control judiciar, arest la domiciliu, arestare preventivă) încuviințată și confirmată de instanță sau va fi trimisă în judecată în dosarul în care, în prezent, are doar calitatea de suspect. Asta pentru că aceste măsuri au drept consecință pierderea dreptului de acces la informații clasificate, situație în care procurorul general ar fi obligat să-i retragă avizul în acest sens, fără care, potrivit chiar anunțului Comisiei Europene menționat mai sus, numirea în funcția de procuror-șef european nu poate produce efecte.

Unde s-au ascuns euroscepticii clasic-liberali CITEȘTE ȘI Unde s-au ascuns euroscepticii clasic-liberali

În plus, Codul de Procedură Penală prevede că persoanei puse sub control judiciar i se poate impune "să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta".

Laura Codruța Kovesi a fost citată din nou, pe 7 martie, la Secția specială de anchetare a magistraților pentru a fi audiată în dosarul penal deschis pe numele său în urma unui denunț făcut de către Sebastian Ghiță. Ea trebuie să se prezinte la Parchet exact în ziua în care, în cadrul conferinței președinților din Parlamentul European – liderii grupurilor politice și președintele forului – se vor decide pașii de urmat în privința numirii procurorului-șef european înainte de demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii.

Regulamentul CSM mai prevede (litera c) de mai sus) că nu poate avea acces la informații clasificate nici persoana  care a fost sancționată disciplinar pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, precum și pe durata cercetării disciplinare pentru această abatere. Este vorba despre abaterea disciplinară constând în "nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii, dacă fapta nu constituie infracțiune".

Iar Kovesi a fost cercetată disciplinar pentru această abatere, fără ca CSM să fi luat încă o decizie în această privință, dacă o sancționează sau nu. Mai mult, Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede că eliberarea din funcție a unui judecător sau procuror prin transfer într-o altă funcție, în condițiile legii (situația în care Kovesi ar fi deja procuror-șef EPPO), nu împiedică continuarea procedurii disciplinare.

Fun fact: BNR poate anula taxa pe lăcomie CITEȘTE ȘI Fun fact: BNR poate anula taxa pe lăcomie

Astfel, pe 14 septembrie 2018, Inspecția Judiciară a anunțat că a exercitat acțiunea disciplinară față Kovesi, la data faptei procuror șef al DNA, "pentru nerespectarea (…) confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a informațiilor de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii, abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004".

"Inspectorii judiciari au reținut că procurorul (Kovesi – n.r.) a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 (al DNA – n.r.) pasaje din înregistrările discuțiilor purtate la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, despre care a luat cunoștință în exercitarea funcției și care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Acțiunea disciplinară a fost înaintată Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la răspunderea procurorului în cauză", spunea Inspecția Judiciară.

Anunțul Inspecției Judiciare se referea la faptul că, în 12 februarie 2018,  DNA dăduse publicității un comunicat de presă în care era redată transcrierea înregistrărilor unor convorbiri purtate de persoane din anturajul fostului deputat Vlad Cosma la sediul DNA Ploiești. DNA a emis acel comunicat după ce, la Antena 3, pe 11 februarie, fuseseră prezentate o serie de înregistrări audio ce redau presupuse discuții purtate de procurorul șef al Serviciului Teritorial Ploiești, Lucian Onea, cu Vlad Cosma, și despre care postul de televiziune pretindea că "dovedesc cum se falsificau probele de către procurorii DNA".

DNA afirma în comunicat că Vlad Cosma "a prezentat denaturat situația dintr-un dosar penal aflat în curs de urmărire penală, folosindu-se de colaje ale unor înregistrări pe care le-a realizat personal" și că, de fapt, persoanele respective ar fi cerut procurorilor să facă demersuri astfel încât să-i creeze o situație juridică favorabilă lui Vlad Cosma și tatălui său, Mircea Cosma, cercetat pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Cine n-are ghicitori și vrăjitoare să-și cumpere! CITEȘTE ȘI Cine n-are ghicitori și vrăjitoare să-și cumpere!

Pe 23 ianuarie 2019, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a avut pe ordinea de zi dosarul cercetării disciplinare a lui Kovesi de către Inspecția Judiciară pentru divulgare de date confidențiale dintr-un dosar penal, însă a amânat din nou, pentru a treia oară la rând, luarea unei decizii, pentru data de 20 martie. Amânări în această speță mai fuseseră dictate și la ședințele anterioare din 31 octombrie și 5 decembrie 2018.

Dacă ar fi sancționată de CSM, iar sancțiunea ar rămâne definitivă și după recursuri în instanța de judecată, Kovesi și-ar pierde, potrivit legislației în vigoare, autorizarea de acces la informații clasificate și, în consecință, eventuala sa numire în funcția de procuror-șef european nu ar putea produce efecte.

Noua instituție europeană nu dispune încă de norme interne proprii privind protecția informațiilor clasificate. Dar și când le va avea, acestea vor trebui să respecte Decizia 2013/488/UE a Consiliului privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate. Decizia conține prevederi relevante cu privire la situații în care se refuză sau se retrage accesul la informații clasificate UE în secțiunea dedicată Procedurilor de autorizare în cadrul Secretariatului General al Consiliului UE (SGC).

"În cazul în care SGC intră în posesia unor informații privind un risc de securitate reprezentat de o persoană care are autorizație de acces la IUEC, SGC, acționând în conformitate cu normele și reglementările relevante, informează ANS (autoritatea națională de securitate – n.r.) competentă cu privire la aceasta și poate suspenda accesul la IUEC sau retrage autorizația de acces la IUEC. În cazul în care o ANS notifică SGC retragerea unei garanții acordate în conformitate cu punctul 18 litera (a) pentru o persoană care are autorizație de acces la IUEC, autoritatea împuternicită să facă numiri din cadrul SGC poate solicita ANS orice clarificare pe care aceasta o poate furniza, în conformitate cu actele cu putere de lege și reglementările naționale ale acesteia. În cazul în care informațiile adverse sunt confirmate, persoanei i se retrage autorizația și i se refuză accesul la IUEC și la pozițiile care permit accesul la acestea sau din care ar putea compromite securitatea. Orice decizie de retragere sau suspendare a unei autorizații de acces la IUEC pentru un funcționar sau a unui alt agent al SGC și, după caz, motivele care stau la baza acesteia sunt comunicate persoanei în cauză, care poate solicita să fie audiată de către autoritatea împuternicită să facă numiri. Informațiile furnizate de o ANS sunt supuse actelor cu putere de lege și reglementărilor relevante în vigoare în statul membru în cauză, inclusiv celor privind căile de atac. Deciziile autorității împuternicite să facă numiri din cadrul SGC pot face obiectul unor căi de atac, în conformitate cu Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți", prevede Decizia 2013/488/UE a Consiliului privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate.

Mic dicționar corporatist în relația cu autoritățile CITEȘTE ȘI Mic dicționar corporatist în relația cu autoritățile

Punctul 18 din Anexa I a Deciziei are următorul conținut: "După finalizarea investigației de securitate, ANS competentă notifică autorității de securitate a SGC rezultatul respectivei investigații, în forma standard pentru corespondență stabilită de Comitetul de securitate. (a) În cazul în care investigația de securitate stabilește cu certitudine că nu se cunosc fapte adverse care să pună la îndoială loialitatea, onestitatea și încrederea inspirate de respectiva persoană, autoritatea împuternicită să facă numiri din cadrul SGC poate acorda persoanei în cauză autorizație de acces la IUEC până la nivelul relevant și până la o dată precisă. (b) În cazul în care investigația de securitate nu are drept rezultat o astfel de garanție, autoritatea împuternicită să facă numiri din cadrul SGC anunță persoana vizată, care poate solicita să fie audiată de către autoritatea împuternicită să facă numiri. Aceasta din urmă îi poate solicita ANS competente orice clarificare suplimentară posibilă, în conformitate cu actele cu putere de lege și reglementările naționale ale acesteia. Dacă rezultatul este confirmat, nu se acordă autorizația de acces la IUEC".

"Curtea de Justiție, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcție pe procurorul-șef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale", stipulează și Regulamentul EPPO.

Dacă ați ajuns cu lectura până aici și vă vâjâie capul, consolați-vă cu gândul că lui Dragnea/Ghiță/Coaliția Penalilor/Ciuma Roșie/Iliberalii/Viktor Orban/Putin/Kim Jong Un, precum și lui Bruxelles/Washington/Langley/Berlin//Yalta/Malta/Alpha Centauri/Bubul City, le vâjâie mult mai tare.  

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
procuror-sef european
parchetul european
eppo
dna
laura codruta kovesi
kovesi
kovesi suspect dosar penal
candidatura kovesi procuror european
parlamentul european
consiliul uniunii europene
informatii clasificate
autorizare acces informatii clasificate
orniss
cercetare disciplinara magistrati