Codul Administrativ, adoptat de Senat: Pensii speciale pentru primari, privilegii pentru parlamentari. Redevențe pentru autorități locale și preluare ușoară a terenurilor, lacurilor și plajelor. Eliminarea sigiliului oficial de pe acte

Senatul a adoptat, luni, Codul Administrativ, prin care sunt acordate pensii speciale primarilor și altor aleși locali, în timp ce parlamentarii primesc dreptul de a fi numiți, fără concurs și specializare, ca prefecți. Codul stabilește cota redevențelor ce revin autorităților locale, înlesnind totodată transferul terenurilor, lacurilor și plajelro în domeniul public al autorităților locale. Autoritățile locale sunt încurajate însă să comunice oficial prin e-mail cu cetățeni sau firme și să publice deciziile în monitoare oficiale locale. Parlamentarii au redus drastic, prin Cod, atribuțiile Autorități Naționale a Funcționarilor Publici, fapt care a generat deja un avertisment din partea Comisiei Europene.

Modificările au fost aduse unui proiect preluat de PSD, cu mici ajustări, de la Ministerul Dezvoltării, de către o comisie specială a celor două camere ale Parlamentului, care s-a grăbit în ultimele săptămâni să adopte un raport pentru votul din Senat, altfel legea riscând a fi adoptată tacit fără schimbările stabilite.

Autoritățile nu mai ca obiectiv interesul public, ci programul de guvernare

În proiectul de Cod Administrativ era prevăzut că: ”autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”.

CITEȘTE ȘI Telekom Romania va implementa un sistem de acces automatizat la Spitalul Municipal din Orșova

Parlamentarii au modificat prevederea și au stabilit că: ”Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora, au obligația de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament”.

Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin exclusiv miniștrilor, stabilește Codul Administrativ.

Parlamentarii au eliminat, totodată, prevederile inițiale care stabileau în mod explicit dreptul funcționarilor publici sau personalului contractual de a formula obiecții sau refuza avizarea sau fundamentarea actelor normative, respectiv prevederile care stabileau răspunderea acestora pentru actele întocmite sau avizate cu încălcarea legii.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT BNR pregătește limitarea puternică a gradului de îndatorare a populației pentru creditele ipotecare și de consum, pentru prima dată după aderarea la UE

Codul stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și permite parlamentarilor să fie numiți în această funție după terminarea mandatului

Astfel, spre deosebire de alți candidați, la o astfel de funcție, parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără concurs și fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Și alte persoane pot fi numite discreționar de Guvern în această funcție, dar cu condiția ca în termen de 2 ani de la numire să absolve un curs de specialitate, cu excepția parlamentarilor care nu au nevoie nici măcar de această pregătire.

În privința prefectului, din proiectul de Cod a fost eliminată prevederea prin care acesta poate verifica măsurile dispuse de primar sau președintele consiliului județean și sesiza organele competente.

Prefectul nu mai este obligat nici să publice pe pagina de internet a instituției punctele de verere emise la solicitarea diverselor instituții ale administrației, cu scopul aplicării unitare la nivel local a legislației.

CITEȘTE ȘI De luni, persoanele fizice, înregistrate în SPV, vor putea plăti prin CEC Bank toate taxele și impozitele datorate către ANAF, precum și taxa de pașaport

Pensie specială pentru toți aleșii locali și dreptul liderilor locali de a fi membri ai unui ”grup de interes economic”

Parlmentarii au modificat proiectul de Codul pentru a institui pensia specială pentru aleșii locali, calculată, în limita a trei mandate, ca produs al lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară în plată corespunzătoare funcției.

Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor fi beneficiarii acestor pensii.

Pensia va fi suportată de la bugetul de stat și nu vor beneficia de ea aleșii condamnați pentru infracțiuni de corupție.

Aleșii locali vor beneficia și de programe de pregătire, cu toate costurile suportate de la bugetul local, dar parlamentarii au eliminat obligația pentru aleșii locali la primul mandat de a efectua un astfel de curs în primii doi ani de mandat.

CITEȘTE ȘI Finanțele lucrează la reorganizarea ANAF și vor primi asistență tehnică de la FMI. Angajații se așteaptă la reorganizări la Vamă și Antifraudă până în august și sunt nemulțumiți că nu sunt consultați

Primarii vor putea funcționa ca PFA și reprezenta grupuri de interese economice

Funcția de primar, viceprimar, președinte sau viceprimar al consiliului județean nu va mai fi incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, respectiv cu calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Aceste incomptaibilități au fost eliminate de parlamentarii puterii.

În lege au fost menținute însă prevederile privind conflictul de interese atunci când, în situația în care este chemat să emită un act administrativ sau să participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, să încheie sau să participe la încheierea unui act juridic, alesul local are un interes personal prin care se urmărește obținerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru rude, societăți din care face parte sau pentru persoane de la care a primit plăți sau a care a suportat cheltuieli pentru acesta. 

Mandatul de consilier local va fi însă validat fără ca acesta să mai dovedească prin cazier că nu este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și nici că nu este pus sub interdicție judecătorească

Măsura este luată cu ”scopul de a simplifica procedura de validare”, arată inițiatorul. 

CITEȘTE ȘI România, exemplu negativ privind penetrarea vehiculelor electrice, în războiul industriei auto cu Comisia Europeană

Contractul de management, eliminat la numire pentru șefii serviciilor locale și administratorul public

Numirea instituțiilor de interes local și serviciilor deconcetrate va fi aprobată de consiliul local, la propunerea primarului, pe bază de concurs, dar fără obligația existenței unui contract de management la momentul numirii, stabilește proiectul de lege

De asemenea, contractul de management a fost eliminat și pentru administratorul public al unei localități, care poate fi numit la propunerea primarului sau președintelui de consiliu județean.

Dacă pentru aleși și autorități locale au fost prevăzute o serie de exceptări de la normele în vigoare, în schimb Autorități Naționale a Funcționarilor Publici parlamentarii i-au redus o serie de atribuții privind organizarea concursurilor și evaluarea funcționarilor publici.

Modificările au generat o reacție de avertisment din partea Bruxelles-ului.

”Cele mai recente amendamente propuse în Parlament pentru Codul administrativ anulează eforturile anterioare făcute de Guvernul României și măsurile relevante luate în contextul condiționalității ex-ante pentru administrația publică”, avertizează Comisia Europeană, care spune că modificările propuse pun în pericol eforturile de profesionalizare a serviciului public și reduc atribuțiile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, instituția care a fost în centrul reformei.

În privința funcțiilor publice, proiectul prevede că, în termen de 150 de zile de la intrarea în vigoare a Codului, funcțiile de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală.

CITEȘTE ȘI FMI atenționează Guvernul să aplice măsuri pentru a nu scăpa deficitul de sub control: amânarea sau aplicarea graduală a majorării pensiilor, dar și creșterea bazei impozabile

Terenurile, lacurile și plajele ajung mai ușor în domeniul public al autorităților locale

În proiectul aprobat de senatori, ”justificarea temeinică a uzului sau a interesului public național, județean sau local” a fost eliminată în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia prin hotărâre a Guvernului, cât și la trecerea unor astfel de bunuri din domeniul privat al unei localități în domeniul public al acesteia.

Tot la propunerea majorității, lacurile și plajele care nu sunt declarate de interes public național au fost incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al județului.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Primăria Capitalei ar urma să preia ELCEN la preț de faliment, cu scutire de TVA și plata în 2 ani. Ministerul Energiei nu ar încasa niciun ban din tranzacție

Noi condiții privind contractele de concesiune și redevențele care revin autorităților locale penrtru resursele de suprafață

Contractul de concesiune se încheie în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea sau de cetățenia concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăși 49 de ani, începând de la data semnării lui, dar Codul stabilește totodată că prin legi speciale pot fi stabilite concesionări cu durată mai mare de 49 de ani.

Guvernul propusese ca redevența, obținută prin concesionare, să fie venit la bugetul de stat sau la bugetele unităților administrativ-teritoriale, după caz.

Aleșii au stabilit că, în cazul resurselor de suprafață, redevența obținută se distribuie 40% la bugetul local al județului, 40% la bugetul localității unde există exploatarea, iar doar 20% la bugetul de stat.  

Criteriile de acordare a contractului de concesiune vor cuprinde, însă, pe lângă cel mai mare nivel al redevenței, și capacitatea economic-financiară a ofertanților, protecția mediului înconjurător și alte condiții specifice impus ede natura bunului concesionat.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Parlamentul a adoptat înființarea Fondului Suveran, cu 33 companii de stat. Fondul nu va avea garanții guvernamentale și va putea vinde pachete majoritare. Noua LISTĂ de companii

Guvernul vrea să încurajeze autoritățile locale să comunice oficial prin e-mail cu cetățeni, firme sau alte instituții publice

În acest scop, Serviciul de Telecomunicații Speciale va configura adrese de e-mail oficiale pentru fiecare localitate, astfel încât autoritățile să nu mai folosească adrese neoficiale de la furnizori precum yahoo, gmail sau hotmail.

Conform propunerii Guvernului, preluate de parlamentari, ”unitățile administrativ-teritoriale, în relațiile cu alte autorități și instituții publice, persoane fizice sau persoane juridice, pot utiliza poșta electronică, ca instrument de comunicare oficială”.

Adresa oficială de poștă electronică a fiecărei unități administrativ-teritoriale va fi stabilită de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, potrivit Executivului.

”Datorită (sic! - n.r.) faptului că la nivelul unităților administrativ-teritoriale nu există adrese oficiale recunoscute și utilizate în sistem securizat (ex. adrese de e-mail pe domeniu yahoo/ gmail/ hotmail etc.) care poate afecta regimul datelor cu caracter personal, se imoune crearea uni cadru unitar, securizat, asigurat de către autoritatea cu atribuții în domeniul telecomunicațiilor speciale”, explică Guvernul necesitatea măsurii.

Măsura propusă de Guvern vine pe fondul inițiativelor guvernanților de a reduce costurile administrative prin implementarea mijloacelor de comunicare online.  

CITEȘTE ȘI Firmele care au cumpărat case de marcat nu le pot înregistra decât tot cu cerere pe hârtie, la ghișeele ANAF. Abia de luna viitoare o vor putea face prin SPV

Executivul a mai propus totodată Parlamentului să introducă în proiectul de lege obligația autorităților locale de a înființa monitoare oficiale locale online, proiect prezentat de Profit.ro.

Această obligație s-ar impune în condițiile în care nu toate localitățiule dispun în prezent de aceste instrumente de comunicare instituțională, iar legislația în prezent în vigoare pe această temă, adoptată în 2003, este depășită, căci obligă la editarea de monitoare oficiale locale în formă printată.

Proiectul de Cod mai prevede că începând cu 1 ianuarie 2020 în administrația publică nu va mai fi folosit sigiliul autorităților și instituțiilor publice, certificarea autenticității și forța juridică a actelor fiind dată de semnătura persoanei competente.

Sigiliul va mai fi folosit doar de institușii precum Președinție, Parlament, Guvern, autorități judecătorești, ministere sau instituții precum Avocatul Poporului, Consiliul Economic și Social sau Curtea Constituțională a României.  

Proiectul Codului Administrativ va fi transmis acum spre vot și Camerei Deputaților, fără a mai fi dezbătut în comisii, iar apoi va trebui promulgat și de președintele Iohannis pentru a intra în vigoare.