'Acest studiu subliniază nevoia urgentă de acțiune. Consumatorii sunt îngrijorați, și pe bună dreptate', a reacționat comisarul pentru mediu, reziliență în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall.
Comandat de Comisia Europeană, acest raport stabilește patru scenarii bazate pe amploarea măsurilor decise de Bruxelles împotriva PFAS, cu costuri cuprinse între 330 de miliarde de euro și 1.700 miliarde de euro până în 2050, scrie Agerpres.
Cel mai costisitor scenariu include remedierea pe scară largă a solului și tratarea apelor uzate pentru a se asigura că Uniunea Europeană îndeplinește standarde de mediu ridicate pentru apă, pentru aproximativ 20 de PFAS.
Scenariul de 330 de miliarde de euro corespunde unei opriri complete a producției și utilizării PFAS, dar fără tratare suplimentară a apei potabile sau tratare specifică a apelor uzate.
În cele din urmă, studiul estimează un cost de 440 de miliarde de euro dacă Uniunea Europeană nu face nimic mai mult decât face în prezent. De data aceasta, costurile pentru sănătate ar fi cele care ar crește vertiginos, în special pentru populațiile cu risc: copii, persoane care locuiesc în apropierea locurilor contaminate de acești 'poluanți eterni' și lucrătorii expuși în industrie.
Autorii studiului recunosc că probabil au subestimat costurile pentru sănătate, limitându-și analiza la doar patru PFAS (acidul perfluorooctanoic (PFOA), sulfonat de perfluoroctan (PFOS), acid perfluorohexan sulfonic (PFHxS) și acid perfluorononanoic (PFNA).
PFAS sunt peste tot, folosite pentru proprietățile lor antiaderente, impermeabile sau rezistente la căldură. Aceste substanțe per și polifluoroalchilice au nevoie de un timp extrem de lung pentru a se descompune, de unde și porecla lor de 'poluanți eterni'. Aceștia pot avea efecte negative asupra sănătății, crescând nivelul colesterolului și riscul de cancer, precum și afectând fertilitatea și dezvoltarea fetală.
Raportul, pregătit de firme de consultanță, este destinat să ajute Uniunea Europeană să elaboreze viitoarea legislație privind PFAS.
De la cutiile de pizza la îmbrăcăminte, Comisia Europeană dorește să interzică acești poluanți eterni în produsele de consum de zi cu zi, cu excepții pentru sectoarele strategice, cum ar fi domeniul medical. Cu toate acestea, legislația propusă nu este așteptată cel mai devreme înainte de sfârșitul anului 2026 și există o incertitudine considerabilă cu privire la scutirile care ar putea fi acordate anumitor industrii.
Pentru a legifera, Bruxelles-ul are nevoie mai întâi de două avize decisive din partea Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA): unul în martie privind evaluarea riscurilor PFAS și un altul până la sfârșitul anului 2026 privind impactul socio-economic al unei interdicții în UE.
Organizațiile de mediu critică UE pentru amânarea legislației, sub presiunea lobbyiștilor din industrie. La rândul său, comisarul Jessika Roswall recunoaște că există 'discuții dificile' cu privire la produsele care nu sunt destinate direct consumatorilor.
În așteptarea viitoarei legi, Uniunea Europeană a luat deja măsuri împotriva anumitor PFAS la nivel sectorial. În apa potabilă, o directivă a impus o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentrația combinată de 20 de PFAS (inclusiv PFOA, PFOS și PFHxS) considerate a fi îngrijorătoare pentru apa destinată consumului uman încă din ianuarie.
