Majoritatea județelor României se situează individual la sub pragul de 2% din PIB-ul, iar foarte multe coboară spre 1% sau chiar sub 1%, arată estimările pentru 2026, pe ale cărei date este gândit bugetul național. Structura PIB-ului județean arată o economie mai mult decât polarizată.
Bucureștiul generează singur 25,5% din PIB-ul național, adică mai mult decât primele 7–8 județe la un loc.
După București urmează un al doilea eșalon foarte subțire, format din Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%).
Niciun județ din afara Capitalei nu depășește pragul de 6% din PIB, ceea ce arată că România nu are un al doilea pol economic comparabil ca masă. Chiar și cumulate, Cluj și Timiș abia ating aproximativ o treime din economia Bucureștiului.
Un al treilea nivel este format din județe cu ponderi între 2% și 3,5% – Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș, Sibiu. Acestea sunt județe care pot fi considerate economii solide, în contextul a ce este sub ele.
Date esențiale:
- Total județe: 42
- Peste sau egal cu 2%: 10 județe
- Sub 2%: 32 județe
De aici în jos, urmează majoritatea județelor României, toate stând sub pragul de 2% din PIB, iar foarte multe coboară spre 1% sau chiar sub 1%, adică, economic, nule.
10 județe sunt în această situație, dintre care 4 sunt dunărene. Județul cu cea mai mică proporție în PIB-ul național în 2026 este Giurgiu, cu 0,63% din PIB, conform ultimelor estimări.
