Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului de administrație au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
Banca centrală a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 19 ianuarie 2026, când a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.
”În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 și pe o traiectorie fluctuantă. S-a observat că descreșterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și de efecte de bază. Influențele acestora se vor suprapune efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent”, au subliniat membrii Consiliului.
S-a convenit că acțiunea factorilor pe partea ofertei rămâne totuși o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu, scrie News.ro.
În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a concluzionat că din partea acestora se vor resimți presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perspectivă apropiată, date fiind, pe de o parte, probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, iar, pe de altă parte, decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum și dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare din unele sectoare furnizoare de bunuri și servicii pentru populație.
În același timp, s-a arătat că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali sunt de așteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.
Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
S-a sesizat că evoluția implică o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susținută probabil de formarea brută de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. Un aport pozitiv este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a conservat ecartul pozitiv față de cea a importurilor, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea față de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar cel de cont curent de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor, au remarcat membrii Consiliului.
”Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv”, au susținut membrii Consiliului.
În același timp, s-a considerat că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, date fiind conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, dar și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
Membrii Consiliului au subliniat din nou cerința atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, evidențiind și semnalele pozitive date de acțiunile/demersurile întreprinse în acest scop în ultimele luni ale anului trecut. S-a reiterat că atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Bolojan anunță ținta de inflație pe 2026
Ținta de inflație pentru 2026, cu care lucrează în prezent Guvernul, este în jurul a 4-4,5%, a anunțat premierul Bolojan, care a precizat că anul acesta nu se mai impune majorarea TVA.
Premierul a arătat că anul acesta inflația ar trebui să scadă, adimțând că majorarea TVA are un efect ușor inflaționist.
”Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%. Asta în condițiile în care, practic, jumătate din aceste 6% reprezintă două bânzile pe care trebuie să le plătim pentru creditele luate în anii anteriori sau pentru finanțarea datoriei curente”, a arătat Bolojan.
Întrebat dacă Guvernul va mai majora TVA, prim-ministrul a fost categoric: ”Nu, nu se impune acest lucru”.
Premierul Bolojan a mers anterior la BNR pentru a discuta cu Guvernatorul Mugur Isărescu.
Faptul că România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar este „foarte important”, deoarece un deficit mare generează inflație și „neclarități” în ceea ce privește dezvoltarea economică a României, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
„Deficitul bugetar reprezenta principala problemă, era generator de inflație, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică a României. Consolidarea fiscală a dat rezultate, ne permite să abordăm cu mai multă încredere - și cu sprijinul Guvernului - bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale. Așa că sunt câteva premize pentru în 2026, ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică și ceva mai stabile, care să se îndrepte în direcția care aduce această consolidare pe care o așteptăm cu toții de ceva vreme”, a explicat el.
El a spus că dobânda cheie, de 6,5%, este mult sub inflație.
Primele date ale bugetului 2026 indic un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandur Nazare, a anunțat că la jumătatea lunii viitoare, cel mai probabil, va fi aprobată legea bugetului de stat.
”Scopul este să avem un buget al relansării, al investițiilor”, afirmă el, arătând că peste 10 miliarde de euro din PNRR vor fi alocate investițiilor, iar alte 10 miliarde din fonduri europene de coeziune și pentru agricultură vor merge, conform estimărilor, tot către investiții. ”Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privința țintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuție”, susține Nazare.
”Am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a fiecărui minister în parte: ce a mers bine, ce nu a mers bine, de ce nu a mers bine, cum putem remedia. Pentru că un buget corect realizat nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent. Execuția este, în general, bună, este peste 90% la majoritatea ministerelor, sunt și multe lucruri pe care le putem îmbunătăți. În coaliție am agreat acest calendar cu adoptarea bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, care va depinde și de discuțiile din ministere, dar și de cele din coaliție. Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor, este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante și pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi”, a afirmat Nazare.
El a subliniat că, potrivit estimărilor privind investițiile, alte 5 miliarde de euro vor fi cheltuite de ministere din fonduri de coeziune și alte 5 miliarde de euro fonduri europene în agricultură.
”Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privința țintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuțiile cu ordonatorii și cu Comisia, vom avea o țintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunțate anterior”, a subliniat Nazare.
