România va forța joi un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din cadrul Consiliului Uniunii Europene, care reunește miniștrii din cele 27 de țări ale UE, pentru aderarea la spațiul Schengen. Decizia se ia cu unanimitate de voturi, iar la acest moment Austria se opune, decizia fiind anunțată de această țară în ultima lună. Până acum, Olanda a fost principalul stat care s-a opus, încă de la început, aderării României la Schengen. Nici Germania, Franța, Finlanda sau Suedia nu au fost de acord cu intrarea României în spațiul european de liberă circulație.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Cum a ajuns România să aștepte de 11 ani intrarea în Schengen
În afara Schengen „pe perioadă nedeterminată”
Deși principala concluzie a celor șase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul inițial asumat - 27 martie 2011 - a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și era în mare parte pregătită să adere la spațiul Schengen, la 21 decembrie 2010 Franța și Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei și României la Spațiul Schengen. Într-o scrisoare a miniștrilor francez și german de Interne, Brice Hortefeux și Thomas de Maiziere, către comisarul pentru Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, se preciza că nu erau întrunite toate condițiile pentru aderarea celor două țări la Spațiul Schengen și că nu puteau fi ignorate problemele din justiție constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), scrie Hotnews.ro
CITEȘTE ȘI Toți operatorii de telefonie mobilă din România acoperă cu semnal 98% din populația RomânieiComisia a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru România și Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluția Bulgariei și a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene. Deși aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe țări, între care Germania, Franța, Olanda, Suedia, Finlanda și Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei și a României la Schengen să fie condiționată de progresele înregistrate în cadrul MCV.
La 2 mai 2011, Raportul privind aderarea României și Bulgariei la Schengen a primit vot favorabil în Comisia pentru Libertăți Civile din Parlamentul European, iar la 8 iunie documentul a fost adoptat la Strasbourg. Concluziile, adoptate la 9 iunie 2011 în cadrul Reuniunii Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne) de la Luxemburg, relevau că Bulgaria și România vor rămâne în afara spațiului Schengen pentru o perioadă nedeterminată, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice.
La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, ministrul olandez al imigrației, Gerd Leers, explicând anterior în parlamentul de la Haga că statele nu vor putea păzi frontierele externe ale UE și că la nevoie va utiliza chiar și un drept de veto la Bruxelles privind extinderea spațiului Schengen. România și Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reușiseră, cu ajutorul președinției poloneze a UE, să schimbe poziția intransigentă a altor țări ca Franța și Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeași problemă a corupției.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Pe fondul lipsei de personal, muncitorii străini fără angajator vor putea cere un nou permis de muncă. Termenul și condițiile stabiliteLa 21 septembrie 2011, și Guvernul finlandez a anunțat că a decis să se alăture Olandei în opoziția față de aderarea României și Bulgariei în Schengen. Pentru Finlanda este importantă și încrederea că nu există corupție în controlul la granițe, nu doar criteriile tehnice în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen - a declarat ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, la 22 septembrie, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului JAI .
La finalul dezbaterilor de la Bruxelles, ministrul polonez de externe Jerzy Miller, a cărui țară deținea președinția UE în toamna 2011, a declarat că a fost imposibil să fie luată o decizie cu privire la extinderea Schengen la reuniunea miniștrilor de interne din UE. Textul de compromis propus de președinția poloneză a Consiliului UE propunea formula aderării României și a Bulgariei la Schengen în două etape - mai întâi cu granițele aeriene și maritime până la finalul lunii octombrie 2011, iar în a doua fază intrarea cu frontierele terestre după 31 iulie 2012.
Parlamentul European a adoptat, la 13 octombrie 2011, cu largă majoritate, o rezoluție non-legislativă care îndemna toate statele membre să adopte decizia de a extinde spațiul Schengen strict pe baza procedurilor și acquis-ului Schengen și aprecia că nu se pot impune criterii suplimentare statelor membre aflate deja în proces de aderare la spațiul Schengen, dând prioritate populismului național.
La 8 februarie 2012, Comisia Europeană a publicat rapoartele intermediare elaborate în cadrul MCV, Olanda subliniind că are nevoie de două rapoarte pozitive consecutive ale Comisiei, pentru a-și da acordul pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
La 1 martie 2012, liderii țărilor UE au decis să amâne până în septembrie decizia asupra unei eventuale intrări în spațiul Schengen a României și Bulgariei, potrivit proiectului declarației finale a unui summit desfășurat la Bruxelles. Singura țară care se opunea la acel moment era Olanda, care și-a reafirmat poziția, prin vocea premierului Mark Rutte, într-o întrevedere la Bruxelles cu președintele PE Martin Schulz.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Hurezeanu, către președintele Austriei: Mă simt obligat să vă transmit consternarea și îngrijorarea față de încercările de a crea impresia existenței unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen și migrația ilegalăLa 1 septembrie 2012, comisarul european pentru justiție și vicepreședinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a referit într-un interviu acordat Le Monde, la recenta criză constituțională din România și procedura de destituire a președintelui Traian Băsescu: „Menținem o supraveghere atentă după lupta politică teribilă din iulie și august. (...) au putut fi gestionate derivele cele mai grave datorită Mecanismului de Control și Verificare pe care l-am creat”. Referindu-se la aderarea României la spațiul Schengen și întrebată dacă acest proces este de actualitate, Viviane Reding a afirmat că nu ar fi surprinsă dacă statele membre ar decide o amânare.
„Progrese insuficiente”
În 14 decembrie 2012, președintele de atunci Traian Băsescu declara, după încheierea unui summit la Bruxelles, că la Consiliul European de iarnă s-a adoptat decizia ca în Consiliul JAI din martie 2013 să se discute din nou problema accesului României și Bulgariei în Schengen.
Începutul anului 2013 nu a adus îmbunătățiri în evoluția aderării, întrucât țări precum Germania și Finlanda au revenit asupra poziției lor, în urma publicării raportului MCV la 31 ianuarie 2013. Astfel, la reuniunea Consiliului JAI, din 8 martie 2013, România spera cel mult la stabilirea unui calendar pentru rediscutarea aderării sale la spațiul Schengen, după ce miniștrii de interne din Germania și Finlanda au anunțat că s-ar opune unui eventual vot privind extinderea zonei libere de circulație.
În decembrie 2013, înaintea unei noi reuniuni a Consiliului JAI, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Interne de atunci Radu Stroe să le transmită omologilor săi europeni că România este pregătită pentru aderarea la spațiul Schengen, dar că nu mai dorește să i se fixeze o dată pentru aderare.
La 5 decembrie 2013, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, declara, înainte de reuniunea Consiliului JAI, că România și Bulgaria au făcut progrese considerabile în privința reformelor monitorizate prin MCV, dar că acestea sunt insuficiente din perspectiva condițiilor legale care să permită admiterea în spațiul Schengen. Astfel, România și Bulgaria au prezentat o declarație comună în cadrul Consiliului de la Bruxelles, unde au precizat că vor solicita reluarea discuției în cadrul Consiliului în momentul în care este întrunită unanimitatea.
CITEȘTE ȘI ÎCCJ a decis încetarea procesului față de oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Gheorghe Stelian și față de fostul președinte ANRP Crinuța Dumitrean și de fostul vicepreședinte al instituției Sergiu Diacomatu în urma prescripției penaleLa 22 aprilie 2015, ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporție de 100% cerințele tehnice de aderare la Schengen și au și voință politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spațiu. În calitate de viitor președinte al Consiliului (Luxemburgul a preluat președinția rotativă a UE la 1 iulie 2015), Jean Asselborn și-a luat angajamentul de a discuta cu reprezentanții Germaniei și Franței despre aderarea României și Bulgariei, pentru care exista "un mic blocaj'' ce dura de patru ani.
La 20 octombrie 2015, într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că România nu abandonează obiectivul de a adera la spațiul Schengen, dar va trebui să găsească momentul potrivit pentru a merge mai departe cu acest proiect, având în vedere că prioritatea momentului pentru Uniunea Europeană era gestionarea problemei migrației. Aurescu a arătat că regulile spațiului Schengen nu au fost făcute pentru a fi aplicate unui număr atât de mare de solicitanți de azil, așa cum se întâmpla în cazul crizei refugiaților.
În cadrul vizitei la București a președintelui Franței, Emmanuel Macron, din august 2017, acesta a afirmat că România are tot dreptul să ceară integrarea în Spațiul Schengen și a salutat eforturile făcute de România în ceea ce privește combaterea terorismului, precizând că lăsarea României și Bulgariei în afara Schengen nu a protejat acest spațiu de migranți. "Europa Spațiului Schengen nu funcționează bine'', a subliniat atunci Macron, evidențiind necesitatea unei reforme a regulilor comune în acest domeniu, un control mai bun al frontierelor, o convergență crescută în ceea ce privește regulile comune privind azilul și primirea populațiilor exterioare, precum și o asociere a României la această discuție.
CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului: Venim anul viitor cu o reducere de personal de minimum 10%. Avem multe plecări la agenții, nu s-a prezentat nimeni la concurs. Majorări salariale blocateÎn discursul anual privind starea națiunii, de la 13 septembrie 2017, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a reiterat angajamentul UE de a primi rapid Bulgaria și România în Schengen, precum și Croația, la momentul potrivit. Comisia Europeană a solicitat oficial, la 27 septembrie 2017, tuturor guvernelor statelor membre să aprobe integrarea totală a României și a Bulgariei în spațiul Schengen și a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța UE în fața terorismului și a provocărilor legate de migrație. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne să fie adaptate la imperativele prezentului.
În decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat din nou o rezoluție prin care solicita admiterea imediată a României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.
La 10 ianuarie 2019, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a adresat în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, de la Ateneul Român, un apel către statele care blocau aderarea României la spațiul Schengen, invitându-le să-și modifice poziția. Antonio Tajani a mulțumit României că a propus să primească migranții care au debarcat în țările de primă sosire și a apreciat totodată că "principiul solidarității are legătură și cu sprijinul acordat României pentru aderarea la spațiul Schengen''.
România a înregistrat progrese în acest timp la nivel tehnic în privința implementării acquis-ului Schengen, prin obținerea accesului integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum și prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), ultima fiind efectiv pusă în aplicare în cursul anului 2021, potrivit datelor MAE.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ România, nominalizată într-un raport despre secțiile de poliție pe care China le-ar fi deschis în lume, cu ajutorul țărilor-gazdă, pentru a-și spiona și hărțui cetățeniiLa 2 iunie 2021, președintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spațiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România, deși criza sanitară a afectat serios această zonă. La finele anului, și premierul Nicolae Ciucă a ridicat la Bruxelles problema necesității unei decizii cât mai rapide referitoare la aderarea României la spațiul Schengen și "obiectivul foarte important pentru România" al finalizării MCV.
Declanșarea războiului în apropierea granițelor estice, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a adus o nouă criză la nivel european. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, declara în deschiderea dezbaterii cu tema "15 ani de la aderarea României la UE. Contribuția României la UE și rolul său în consolidarea Uniunii" că modul în care România a gestionat situația refugiaților veniți din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că țara noastră acționează deja ca un stat membru Schengen.
Comisia Europeană a reiterat la 24 mai 2022 recomandarea ca trei state membre ale UE - Croația, Bulgaria și România - să fie admise în Spațiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spațiului Schengen pentru 2022. Documentul reiterează ''importanța finalizării spațiului Schengen'' și invita Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei, să devină în mod oficial parte a acestui spațiu.
CITEȘTE ȘI SUA renunță la acuzațiile împotriva lui Meng Wanzhou, fiica fondatorului HuaweiLa 13 iulie 2022, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunțat că România va solicita la nivel european realizarea unei evaluări voluntare, în luna septembrie, privind aderarea la Spațiul Schengen. Acesta a afirmat că România solicită Comisiei și statelor membre să existe un echilibru între obligațiile pe care România și le asumă ca gestionar al celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene - 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene.
În ultima jumătate a anului 2022, discuțiile despre aderarea României la Schengen s-au intensificat, iar liderii țărilor europene au continuat să susțină demersul României.
În august 2022, cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat convingerea că: ''Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și trebuie să o protejăm și să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase".
În cadrul unei vizite oficiale la București, și președinta Ungariei, Katalin Novak, a declarat că "Ungaria susține aderarea la Zona Schengen a României și România poate conta pe susținerea Ungariei în acest sens''.
În ceea ce privește poziția Olandei, premierul Mark Rutte a declarat că țara sa ''nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen'' și a punctat importanța rezultatelor mecanismelor de monitorizare și de Cooperare și Verificare, la 12 octombrie 2022, în cadrul unei vizite la Centrul Național de Instruire Întrunită "Getica" de la Cincu, împreună cu președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Nicolae Ciucă. Totuși, la 20 octombrie, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și a Bulgariei, anunța eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European.
CITEȘTE ȘI VIDEO Biden și Macron, declarații pe o singură voceLa 18 octombrie 2022, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o nouă rezoluție nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen, cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra și 43 de abțineri. Eurodeputații au susținut că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei.
În urma întrevederilor prim-ministrului Nicolae Ciucă, la Bruxelles, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și apoi cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 26 octombrie, premierul a trasat perspectivele pozitive privind aderarea la Schengen și ridicarea MCV. Totodată, Nicolae Ciucă a evidențiat că rezultatele ultimei evaluări tehnice finalizate la mijlocul lunii octombrie sunt "cât se poate de pozitive".
În ceea ce privește MCV, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a purtat discuții cu vicepreședintele CE Vera Jourova și comisarul pentru Justiție, Didier Reynders, legat de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile Justiției. Ministrul a subliniat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o la 27 octombrie cu europarlamentarii români, s-a convenit asupra unei acțiuni comune pentru îndeplinirea obiectivelor legate de ridicarea MCV și aderarea la spațiul Schengen.
Șeful Executivului, Nicolae Ciucă, a menționat la 27 octombrie că, în prezent, sunt unele probleme care trebuie clarificate în relație bilaterală cu Olanda, iar ministrul de Interne, Lucian Bode, a transmis o scrisoare omologului său din această țară pentru o misiune suplimentară în privința Schengen.
CITEȘTE ȘI Româna, a treia limbă vorbită în Anglia și Țara GalilorLa 2 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Proiectul de lege asigură cadrul juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre ale spațiului Schengen, conform prevederilor cuprinse în cele trei regulamente care formează noua bază legală europeană a SIS referitoare la returnare, frontiere și cooperare.
La 11 noiembrie 2022, Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda a transmis membrilor Parlamentului Regatului Țărilor de Jos o invitație la dialog în vederea susținerii României în demersul de aderare la spațiul Schengen. "(...) amânarea nejustificată a acordării dreptului de acces în Schengen prejudiciază atât cetățenii români și companiile românești, cărora le produc pierderi de timp și resurse, cât și fluiditatea circulației mărfurilor pe piața unică europeană", se arată în scrisoarea semnată de către deputatul Viorel Băltărețu, președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Țărilor de Jos. Documentul mai argumentează că sunt afectate inclusiv schimburile comerciale româno-olandeze, în condițiile în care România este un partener comercial de încredere pentru Olanda.
La 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a Bulgariei, României și Croației la Spațiul Schengen, salutând reușitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen."Bulgaria, România și Croația sunt pregătite să adere (la spațiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă la Bruxelles. "Este momentul să spunem 'Bine ați venit'. Cele trei țări merită să devină pe deplin membre (...) Așteptarea a fost prea mare" - a conchis oficialul european.
Cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare, prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană, a arătat că România a îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiționalitățile pot fi închise în mod satisfăcător. România nu va mai fi monitorizată în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept. Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției a apreciat progresele realizate de România în privința recomandărilor și îndeplinirea condiționalităților MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.
CITEȘTE ȘI Financial Times: Fondatorul Alibaba, miliardarul chinez Jack Ma, se ascunde în Tokyo de prigoana lui Xi JinpingLa 23 noiembrie, în timpul unei vizite oficiale în Croația, cancelarul austriac Karl Nehammer a dat asigurări că va susține aderarea acestei țări la spațiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României și Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranții ilegali. Acesta a reafirmat că, dintre cei aproximativ 100.000 de migranți ilegali care au intrat anul acesta în Austria, circa 75.000 nu au fost înregistrați în niciuna dintre țările UE prin care au trecut înainte de a ajunge pe teritoriul austriac. Investigațiile efectuate de autoritățile austriece au relevat că majoritatea acestor migranți au trecut prin Bulgaria și România, țări aflate la frontiera externă a UE, a subliniat cancelarul austriac, potrivit agenției EFE.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a purtat discuții despre aderarea României la Schengen, cu omologul suedez, Tobias Billstrom, în cadrul unei întrevederi desfășurate la 30 noiembrie 2022, în marja Reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO organizată la București. Ministrul român a salutat susținerea de către guvernul suedez a aderării țării noastre, dar și declarațiile pozitive, din 28 noiembrie 2022, ale lui Ardalan Shekarabi, vice-președintele Comisiei de Justiție din Parlamentul suedez și membru al Parlamentului suedez din partea Partidului Social Democrat din Suedia, cu privire la aderarea României la Schengen.
Guvernul olandez a anunțat la 2 decembrie 2022 că va accepta aderarea României și Croației la spațiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei, întrucât consideră că această țară nu întrunește condițiile necesare. La ședința Guvernului olandez, s-a analizat posibila extindere a spațiului Schengen inclusă pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie, analiză în urma căreia a hotărât să-și dea acordul numai pentru admiterea României și a Croației.
La 6 decembrie 2022, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a declarat, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, potrivit agenției bulgare de presă Novinite.
CITEȘTE ȘI Medicul timișorean Virgil Musta, devenit cunoscut în pandemie, trimis în judecată de DNA pentru instigare la abuz în serviciuLa 7 decembrie 2022, premierul român Nicolae Ciucă a declarat în cadrul unei conferințe de presă că autoritățile române sunt determinate să ceară la 8 decembrie votul în consiliul JAI și consideră că motivele invocate de Austria privind problema migrației sunt nejustificate.