Acordul face referire și la ”depășirea neîntârziată a situației actuale de criză”, prin clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene, dar și prin adoptarea unei soluții legislative unitare privind regimul de pensionare.
Totodată, se solicită un plan realist de etapizare a modificărilor legislative privind pensionarea, dar și acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.
Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiției au anunțat, miercuri, că, în contextul întâlnirii convocate de președinte la Palatul Cotroceni pe tema pensiilor magistraților, instituția propune un ”acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, care vizează un ”angajament comun al instituțiilor fundamentale ale statului român pentru protejarea statului de drept și pentru asigurarea stabilității în perioada de redresare economică”.
Acest acord include șase puncte, primul referindu-se la respectarea Justiției în statul de drept.
”Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției, ca fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor. Respectarea hotărârilor instanțelor judecătorești, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei Europene reprezintă expresia angajamentului României față de valorile statului de drept și de apartenența sa la Uniunea Europeană. Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicție cu principiile independenței Justiției și ale echilibrului constituțional al puterilor în stat”, se arată în document.
Cel de-al doilea punct vizează ”încetarea atacului politic asupra Justiției”.
Reprezentanții ICCJ solicită astfel ca ”reprezentanți ai autorităților publice să își asume angajamentul comun de a asigura un climat de respect, echilibru și neutralitate politică în raport cu sistemul judiciar”.
”Justiția nu poate fi subiect de campanie, țintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităților altor puteri ale statului. Un exemplu relevant îl constituie situația prescripției răspunderii penale, generată de Deciziile Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională sintagma «oricărui act de procedură în cauză» din art. 155 alin. (1) Cod penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanțele nu mai puteau prelungi termenul de prescripție în lipsa unei intervenții legislative”, adaugă aceștia.
Ei explică faptul că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, Parlamentul și, în subsidiar, Guvernul aveau obligația de a pune Codul Penal în acord cu decizia CCR, dar această obligație nu a fost îndeplinită, ”ceea ce a generat un vid normativ și efecte grave în cauzele penale”.
”În locul unei asumări responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilității către sistemul judiciar, însoțită de atacuri publice la adresa magistraților. Judecătorii și procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplică. A cere Justiției să repare prin interpretare omisiunile altor puteri înseamnă a-i cere să încalce Constituția. Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiția trebuie respectată, protejată și sprijinită în exercitarea rolului său constituțional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice”, susțin reprezentanții ICCJ.
Ei solicită, la al treilea punct al acordului, o comunicare publică responsabilă.
”Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție. Acest cod va consacra principiile respectului reciproc, transparenței, echilibrului și protejării independenței magistraților, asigurând un climat de încredere între instituțiile statului și cetățeni. Atacurile politice, denigrările sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept”, subliniază reprezentanții ICCJ.
Punctul patru al acordului vizează protejarea sistemului judiciar ca fundament al statului de drept și garantarea statutului magistraților.
”Justiția trebuie recunoscută ca infrastructură de stabilitate instituțională, fără de care nu există economie funcțională, investiții, nici credibilitate europeană. Se garantează un cadru legislativ stabil, previzibil și echitabil pentru statutul magistraților, care să asigure independența judecătorilor și protecția acestora împotriva oricărei forme de presiune sau ingerință. Acordul pentru Justiție este, în fapt, un pact pentru România - pentru echilibru, legalitate și încredere”, scrie în document.
La punctul cinci se face referire la cooperare instituțională loială, mai exact la instituirea principiului consultării reale și prealabile între Guvern, Parlament și CSM pentru orice inițiativă legislativă care afectează organizarea și funcționarea sistemului judiciar.
”Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția”, adaugă sursa citată.
Punctul șase al acordului se referă la responsabilitate și colaborare loială pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR
”Semnalăm nevoia de deplină responsabilitate care să asigure cooperarea loială și eficientă între toate instituțiile statului, în vederea finalizării cu succes a angajamentelor României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât fondurile europene să nu fie periclitate din cauza conflictelor politice sau a instabilității instituționale. Sistemul judiciar reafirmă că responsabilitatea, echilibrul și cooperarea loială între instituțiile statului sunt cheia depășirii momentului de criză. Sistemul judiciar își asumă partea sa de reformă și propune un parteneriat real cu Guvernul, Parlamentul și Președinția pentru consolidarea statului de drept și menținerea credibilității României în Uniunea Europeană”, scrie în acord.
În ceea ce privește depășirea neîntârziată a situației actuale de criză, Înalta Curte subliniază urgența restabilirii echilibrului instituțional și bugetar până la 28 noiembrie, prin:
- clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene;
- adoptarea unei soluții legislative unitare privind regimul de pensionare, în deplină conformitate cu deciziile Curții Constituționale și standardele dreptului european;
- asigurarea stabilității instituționale și a predictibilității financiare pentru a evita pierderea fondurilor PNRR și afectarea încrederii partenerilor europeni.
”Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului”, susțin reprezentanții instanței supreme.
Ei solicită o ”proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu” și un plan de etapizare echitabil.
Conform documentului, Înalta Curte propune instituirea unui principiu de echitate între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, care să garanteze o proporție rezonabilă și predictibilă între salariul în plată și cuantumul pensiei. Această măsură urmărește:
- menținerea echilibrului financiar și a coerenței statutului profesional;
- eliminarea discrepanțelor între generațiile de magistrați;
- protejarea principiului stabilității drepturilor câștigate, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și cu standardele europene.
”De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție - de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului. Unitatea statutului magistratului este condiția fundamentală a independenței sistemului de justiție”, afirmă reprezentanții ICCJ.
De asemenea, sunt cerute măsuri de fidelizare și stabilitate pentru magistrații aflați în activitate.
”Magistrații care rămân în activitate susțin stabilitatea sistemului și duc un volum disproporționat de muncă. Recunoașterea și recompensarea echitabilă a efortului lor reprezintă o datorie instituțională, nu un privilegiu. Prin urmare, este necesar:
- recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.
- acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.
Implementarea reformelor din PNRR trebuie să se facă prin dialog, profesionalism și respect reciproc între puterile statului, în spiritul interesului public și al credibilității europene a României”, se arată în finalul documentului.
Miercuri, de la ora 16.00, șeful statului se va întâlni cu liderii coaliției, pentru a doua oară săptămâna aceasta, de data aceasta la discuții urmând să participe și reprezentanți ai magistraților.
Tema discuției este proiectul pensiilor magistraților, care trebuie modificat, în urma respingerii lui la Curtea Constituțională. Marți, șeful statului a avut o discuție cu liderii coaliției, stabilindu-se constituirea acestui grup de lucru, împreună cu reprezentanții din Justiție, pentru finalizarea proiectului de lege, după ce Curtea Costituțională a publicat motivarea admiterii sesizării ICCJ.
Președintele a declarat, marți, că nimeni nu spune că problema pensiilor speciale ale magistrațiilor nu trebui corectată, dar a remarcat că pensiile magistraților au devenit subiect de campanie politică, iar magistrații au devenit un fel de ”vinovați de serviciu”, ceea ce ”nu e în regulă”.
Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au anunțat, luni, că au depus plângere pentru incitare la violență, ură sau discriminare, după declarațiile Oanei Gheorghiu cu privire la pensiile magistraților.
”Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmațiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoțional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectați de patologii grave, și comparația între situația acestora și garanțiile financiare de independență a justiției nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”, a transmis, luni, CSM, într-un comunicat de presă.
Comentariile au venit după ce Oana Gheorghiu a declarat că înțelege dificultatea pe care magistrații o au în a renunța la veniturile mari de care beneficiază, dar le-a transmis acestora că până acum ”au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit”, iar oamenii raționali trebuie să înțeleagă această realitate.
