Diaspora românească din Italia contribuie cu până la 2% la PIB-ului Italiei, fiind un exemplu de integrare, spune, într-un interviu pentru Profit.ro, ambasadorul Italiei la București, Alfredo Maria Durante Mangoni. Potrivit acestuia, companiile italiene au nevoie de unele adaptări la noua legislație fiscală, dar sunt în continuare interesate să investească în domenii precum infrastructură, proiectare/ inginerie, energie și chiar apărare, în timp ce Italia are nevoie de forță de muncă în construcții și industria manufacturieră calificată.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Guvernele român și italian au semnat recent, la Roma, o serie de memorandum-uri de colaborare în mai multe domenii, inclusiv în domeniul turismului, într-un context în care numărul cetățenilor italieni care vizitează România este în creștere accentuată. În București, pentru aceștia, complexul Therme reprezintă o atracție deosebită.
De ce este important: La Roma a avut recent loc, după 13 ani de pauză, a treia ședință comună a guvernelor Italiei și României, ocazie cu care au foste semnate memorandumuri de colaborare în domeniul formarea funcționarilor publici, securitate cibernetică, turism, antreprenoriat și IMM-uri. Cu acest prilej, compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a încheiat un memorandum de înțelegere cu agenția de credit de export a statului italian, Servizi Assicurativi del Commercio Estero (SACE), și cu divizia nucleară a producătorului italian de echipamente și agregate pentru industria energetică Ansaldo, controlat de banca de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP), ″pentru a avansa dezvoltarea și finanțarea″ retehnologizării unității 1 de la Cernavodă și construirii reactoarelor 3 și 4.
Reporter: În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai importante rezultate ale ședinței de guvern comune a guvernelor României și Italiei, care a avut loc la Roma?
Ambasador: A fost vorba de o reuniune interguvernamentală de mare importanță, care, din diferite motive, nu mai avusese loc de 13 ani, din 2011. A fost prima reuniune interguvernamentală găzduită de Cabinetul italian, prezidat de Georgia Meloni, are loc în anul în care Italia deține președinția G7, iar formatul reuniunii, cu cei doi premieri și câte 6 miniștri de fiecare parte, exprimă amplitudinea, vastitatea și profunzimea parteneriatului nostru strategic. Ședința comună a permis actualizarea declarației comune asupra parteneriatului strategic consolidat dintre cele două țări, la 26 de ani de la lansarea acestuia, prin adaptarea sa la vremurile prezente, deschizând noi arii de colaborare.
Din perspectivă economică, aș dori să evidențiez memorandumul semnat între miniștrii Oprea și Urso pentru schimbul de bune practici în susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, care caracterizează economiile din ambele țări, iar apoi un acord important cu privire la securitatea cibernetică, document relevant pentru că Bucureștiul găzduiește centrul european în domeniu, care își începe activitatea și este condus de un funcționar italian.
Cred că parteneriatul economic este foarte promițător, dar trebuie să se adapteze constant la vremurile actuale și să aibă în vedere sectoarele inovative, noile tehnologii, valorizând capacitățile start-up-urilor românești cu creativitatea italiană, cu un pic de capital de risc, pentru că putem împreună să oferim răspunsuri la dubla tranziție ecologică și digitală, la toate formele de decarbonizare, dezvoltând domenii regenerabile, inclusiv în ce privește gazul și energia nucleară. În toate aceste domenii, companiile italiene sunt prezente.
Investițiile din energie - România și Italia pot deveni două hub-uri
Reporter: Cu acest prilej, Nuclearelectrica a perfectat o nouă colaborare cu Ansaldo, pe baza unei finanțări acordate de o agenție de stat italiană. Vedeți în viitorul apropiat și alte investiții importante în domeniul energetic din partea companiilor italiene?
Ambasador: Văd în primul rând confirmarea unui model de colaborare de succes, pentru că Ansaldo este prezent în România de la începutul anilor 80, de când s-a construit centrala de Cernavodă, și a participat constant la activitățile de dezvoltare a energie nucleare din România. Deține drepturi de proprietate intelectuală, să spunem, cu privire la construcția reactorului.
A fost semnat la Roma un memorandum important între agenția italiană de garantare a creditelor pentru export SACE cu Nuclearelectrica și Ansaldo Energia, pentru a contribui la structurarea unei linii de finanțare în măsură să susțină lucrările pentru prelungirea vieții reactorului nr. 1 și pentru construcția reactoarelor nr. 3 și nr. 4. Este vorba în total de 2 miliarde de euro, o sumă importantă, și cred că din partea Guvernului României există recunoștință și apreciere depline pentru această importantă contribuție, care vine din partea italiană. În același timp, Ansaldo reconfirmă competențele și capacitățile sale de a contribui la dezvoltarea sectorului energetic din România, însă nu doar în sectorul energie nucleare, unde, printre altele, este experimentat un nou timp de reactor, cu fuziune de plumb, ci și în domeniul centralelor pe gaz în cogenerare, unde există un interes al Ansaldo, în sectorul energiei regenerabile, unde avem o mulțime de investitori medii italieni, cât și în sectorul de gaz.
Reporter: În privința centralelor pe gaz, de care Ansaldo este interesată, care sunt ultimele evoluții?
Ambasador: Ansaldo este interesată să participe la anumite licitații lansate de Ministerul Energiei. Sunt circa 6 astfel de proiecte, dar inițial vor fi lansate licitațiile pentru 3 centrale, iar Ansaldo deține toate competențele, toate tehnologiile pentru a construi o filieră care să fie în măsură să asigure o modernizare concretă din punct de vedere tehnologic și din punct de vedere al competențelor profesionale și ocupaționale în regiunile din România interesate în aceste proiecte.
Aș dori, de asemenea, să amintesc de proiectul Neptun Deep, unde o mare companie italiană specializată, SAIPEM, a câștigat o licitație lansată de OMV pentru exploatarea și transportul gazului din Marea Neagră la țărm. Este o companie care se mândrește cu tehnologie de înaltă performanță și care se angajează într-un context geopolitic foarte complicat, vecin un teatru de război, și care deține tehnologia necesară pentru a lucra în subsolul marin, de o complexitate geologică specială. Prin urmare, dacă România, peste câțiva ani, va deveni prima țară producătoare de gaz din Uniunea Europeană și va exporta acest gaz, o parte a meritului se va datora și unei companii din Italia.
Aș spune că, în general, pentru a relua unele din afirmațiile premierului Ciolacu și ale vicepremierului Neacșu în discuțiile politice cu membrii Guvernului italian, există o dorință de susținere reciprocă în ambiția ca cele două țări să devină hub-uri regionale, Italia la Marea Mediterană, importând energie curată, inclusiv hidrogen din Africa, pentru piețele din nordul Europei, iar România, un hub de conectivitate în sud-estul Europei, legând Caucazul și Mediterana, Europa de Est de piețele din Europa de Vest.
Așadar, există un mare potențial de colaborare în asigurarea securității energetice și a eficienței energetice europene, respectiv pentru a continua să reducem dependența noastră de gazul rusesc, conducând astfel și la reducerea impactului acestui război teribil.
Reporter: În privința proiectelor ”verzi”, este cunoscut faptul că Beltrame, care a preluat COS Târgoviște, este interesată de dezvoltarea așa-numitului oțel verde. Cunoașteți însă și alți investitori importanți din Italia care au în vedere proiecte în România în viitorul apropiat?
Ambasador: Beltrame face un experiment foarte interesant, brevetând acest oțel verde, sustenabil, denumit Calibria, revoluționând complet modelul de business de la COS Târgoviște, prin conectarea cu reactorul modular, cu parcul fotovoltaic, cu importante finanțări ale unor bănci multilaterale.
Nu este singura investiție italiană, aș spune că toate principalele investiții italiene în România sunt în direcția sustenabilității și inovării. Acest lucru este valabil, de pildă, în privința modului în care realizăm infrastructura. În scurt timp, un important grup italian, Webuild, va începe să lucreze la unul din tunelurile autostrăzii Sibiu-Pitești.
La fel cum Fincantieri a colaborat cu Webuild la realizarea Podului de la Brăila. Au fost aplicate aceleași metode și au fost folosite aceleași materiale ca cele utilizate la reconstruirea podului prăbușit la Genova. A fost un joint venture între cele două companii italiene, Fincantieri și Webuild, pentru realizarea acestui pod extraordinar de la Brăila, care reprezintă o excelență a capacității inginerești italiene și care urmărește revalorizarea regiunilor din sud-estul României, reconectarea Dobrogei cu Moldova și se proiectează, de asemenea, desigur, către Republica Moldova și Ucraina, din perspectiva susținerii integrării lor europene și reconstrucției economiei din Ucraina.
Eu cred că toate companiile italiene care sunt prezente în România – mă gândesc din nou la activitatea companiei Fincantieri la șantierele navale de la Tulcea și Brăila, care au fost vizitate recent de către prim-ministrul Ciolacu – merg către o direcție de utilizarea mult mai sustenabilă a produselor și serviciilor.
Posibile investiții în apărare. Domeniile de interes și dificultățile din România pentru companiile italiene
Reporter: În contextul războiului din Ucraina, au existat discuții bilaterale cu privire la o colaborare în industria de armament?
Ambasador: Cred că, asemenea sectorului energetic, și în domeniul apărării, Italia și România au un mare potențial de exploatat. Ambele state trebuie să majoreze nivelul cheltuielilor de apărare. România a făcut-o deja într-o măsură considerabilă, a asigurat deja pachete consistente de ajutor, de asistență militară Ucraine, noi o facem, de asemenea. Din punct de vedere politic, a fost reconfirmat din partea premierilor Ciolacu și Meloni un sprijin la toate nivelurile pentru Ucraina.
E clar că putem conlucra pentru a construi o filieră de producție de muniție, în sectorul de drone, în sectorul echipamentelor navale și chiar în sectoare mai inovative, și mă gândesc la industria aeronautică, la un viitor program în privința elicopterelor, care va fi lansat de către armata română. Ceea ce pot spune cu siguranță este că din partea companiilor italiene există întotdeauna disponibilitatea de a asigura o importantă modernizare tehnologică și ocupațională în România.
Reporter: Puteți indica un proiect concret în domeniu?
Ambasador: Sunt discuții în curs între cele două guverne. În mod firesc, sunt discuții complexe care vor avea nevoie și încheierea unor acorduri inter-guvernamentale.
Reporter: Italia are o remarcabilă tradiție în domeniul ingineriei, un învățământ de înalt nivel în domeniu la nivel universitar. Credeți că poate exista o colaborare mai strânsă între instituțiile de învățământ și cercetare din cele două țări?
Ambasador: Ambasada Italiei încearcă să stimuleze învățarea limbii italiene în școlile din România, colaborăm cu Ministerul Educației în această privință, dar cu siguranță domeniul în care putem face mai mult este cel al pregătirii profesionale, respectiv al învățământului tehnic. A fost semnificativă din acest punct de vedere prezența la Roma a rectorului Politehnicii din București, Mihnea Costoiu, care a participat și la forumul economic organizat. Cred că România poate fi o țară, poate reprezenta un mediu favorabil pentru dezvoltarea colaborării în domeniul proiectării inginerești, în sectorul construcțiilor compatibile din punct de vedere ecologic, al clădirilor sustenabile din punct de vedere al impactului ambiental.
Noi am început să lucrăm în ultimii doi ani pentru a promova o serie de evenimente de favorizare a contactelor, de relaționare. Am avut două misiuni economice italiene dedicate sectorului construcțiilor, infrastructurii, cu companii de proiectare, și chiar în domeniul infrastructurii sanitare, pentru că știm că sunt puncte esențiale pentru PNRR în România și dorim să punem la dispoziție capacitățile noastre și bunele practici.
Reporter: Având în vedere memorandumurile semnate la Roma, privind colaborarea privind IMM-urile și turismul, care sunt principalele obiective în aceste domenii?
Ambasador: În ce privește IMM-urile, este vorba de un sector în mare parte reglementat la nivel european, unde deja există multe instrumente de colaborare pe piață unică. Cele două ministere de resort s-au angajat să facă schimb de bune practici, experiențe și date, informații concrete cu privire la politicile de susținere ale IMM-urilor.
În ce privește turismul, memorandumul este un prim pas pentru a face și în acest domeniu un schimb de bune practici în managementul afacerilor în sectorul turismului sustenabil, unde România deține un potențial extraordinar. Mă gândesc la surpriza pe care turiștii italieni și, în general, europeni o au când descoperă frumusețile României, diversitatea naturalistică – peisajele Transilvaniei, Bucovinei, Delta Dunării –, iar memorandumul va servi la stimularea acestui schimb de bune practici în domeniul turismului sustenabil.
Reporter: Care credeți că sunt cele mai bune oportunități de investiții în România pentru companiile italiene?
Ambasador: Eu cred că în mod sigur sectorul infrastructurii, al energiei, al economiei digitale și cel sanitar. Mi se par punctele forte de potențială colaborare economică între cele două state. Desigur, și sectorul industriei de apărare, dar acolo lucrurile sunt mai complexe, necesită o colaborare la nivel guvernamental.
Reporter: Din discuțiile cu antreprenorii italieni, care au fost cele mai frecvente dificultăți menționate în privința investițiilor din România?
Ambasador: Aș spune două sau chiar trei aspecte. Dificultatea tot mai mare în a procura forță de muncă specializată, aceasta este o problemă care privește în principal companiile din industria manufacturieră.
Un alt aspect îl reprezintă nivelul încă nesatisfăcător al infrastructurii - legături, autostrăzi.
Mai recent s-a pus problema clasificării companiilor și capitalului acestora în vederea aplicării cotelor fiscale. Așadar, reforma Codului Fiscal, care, în mod firesc, presupune ca societățile italiene să se adapteze la noile norme.
Reporter: Ca urmare, au existat nemulțumiri cu privire la majorarea taxelor?
Ambasador: În principiu, impozitarea în România în ceea ce privește firmele este încă foarte bună, fiscalitatea poate încă atrage multe investiții externe. Problema constă în faptul că unele reglementări ale noii reforme fiscale solicită companiilor italiene din România o serie de modificări ale statutului societăților, acționarilor. E vorba de microîntreprinderi, de afaceri mici, cu unul, doi acționari, iar în acest domeniu trebuie să facă modificări.
Oportunități pentru români în Italia. Atracții turistice pentru italieni în România
Reporter: Pentru antreprenorii români și pentru români, în general, care ar fi acum oportunitățile de afaceri și ce locuri de muncă mai sunt disponibile în Italia?
Ambasador: Cred că există posibilități ample, iar obiectul guvernului român este de vedea creșterea acestor investiții în Italia. Cred că în atâtea sectoare, pornind de la cel al construcțiilor, unde s-au făcut multe, dar există loc de creștere, noi vedem o comunitate română în Italia, diaspora, foarte dinamică, bine integrată care contribuie deja cu câteva puncte procentuale la PIB-ul italian. Este nevoie de locuri de muncă în diverse sectoare, nu doar în construcții sau îngrijirea persoanelor, ci în domenii care necesită un nivel tot mai ridicat de calificare, precum industria de artizanat și alte profesii. Apoi, ținând cont de faptul că economia italiană este o economie puternic externalizată, trebuie avute în vedere acele segmente mai profitabile, legate de renovarea imobilelor, patrimoniului edilitar și de turism, sectoare esențiale pentru economia italiană.
Reporter: Ați observat dacă în continuare românii se duc la muncă în Italia pentru munci mai puțin calificate sau tendința nu mai este atât de accentuată?
Ambasador: Cred că există o schimbare în recunoașterea nivelului calificării și importanței sociale a angajaților români din partea opiniei publice. Au existat în trecut percepții negative acare au dus la stereotipuri cu privire la o parte a diasporei. Nu mai este cazul, sunt episoade care aparțin trecutului și, oricum, sunt percepții bazate azi doar pe stereotipuri. Eu cred că trebuie recunoscută și felicitată chiar diaspora română pentru că este bine integrată și aduce o contribuție extraordinară la creșterea economică și socială a Italiei.
Reporter: Când vorbiți de contribuția la PIB a diasporei, există vreo estimare cu privire la acest impact?
Ambasador: Nu sunt date certe, ci sunt niște estimări prezentate într-un raport al Institutului Național de Statistică din Italia, din 2021, care a calculat câteva puncte procentuale legate de prezența a peste un milion ce cetățeni români în Italia.
Reporter: Mai exact, câte puncte procentuale?
Ambasador: De la 1% la 2% din PIB-ul Italiei.
Reporter: Credeți că această largă comunitate românească din Italia îi încurajează pe italieni să vizitezi România, ați observat o creștere a numărului de turiști italieni?
Ambasador: Eu cred că este vorba de creștere puternică de prezențe turistice, de interese, de redescoperire a acestei țări, pentru că este o țară care trebuie să facă mai mult pentru cunoașterea atracțiilor sale. Astăzi, probabil, fenomenul de maximă atracție este cel al termelor din București, care sunt foarte populare în Italia, cel puțin în anumite zone ale Italiei.
