Încrederea investitorilor în mediul legislativ rămâne la un nivel scăzut după episodul Ordonanței de Urgență 114, anunțată în decembrie 2018, iar oamenii de afaceri au fost nevoiți să se adapteze la ”noul normal”, adică la o situație dominată de lipsa de predictibilitate, a anunțat, miercuri, Consiliul Investitorilor Străini (FIC).
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Rezultatele sondajului pentru ultimele 6 luni ale indicelui de percepție privind mediul de afaceri, realizat de două ori pe an în rândul membrilor FIC, nu aduc modificări semnificative față cele din martie anul acesta, scrie News.ro.
”Încrederea membrilor FIC în mediul legislativ rămâne la un nivel scăzut după episodul Ordonanței de Urgență nr. 114/2018 și nu s-a deteriorat mai mult de atunci. România continuă să aibă evaluări negative când vine vorba de infrastructură sau de birocrație, dar acestea sunt lucruri pe care întreg mediul de afaceri le spune de ani de zile”, se arată în comunicat.
FIC avertizează că investitorii și oamenii de afaceri au fost nevoiți să se adapteze la ”noul normal”, adică o situație în care lipsa de predictibilitate este un dat și în orice moment Guvernul sau Parlamentul pot adopta o lege sau lua o decizie cu impact semnificativ, fără consultări prealabile sau o perioadă rezonabilă în care companiile să își adapteze și ajusteze operațiunile.
”Evoluția cea mai îngrijorătoare este cea legată de indicatorul privind disponibilitatea forței de muncă, unde de trei ani observăm o continuă deteriorare. Două treimi dintre repondenți spun că astăzi nu găsesc forță de muncă adecvată pentru nevoile companiei lor. Este pentru prima dată când mai mult de jumătate dintre cei care răspund la chestionar fac această afirmație”, se arată în comunicat.
Totodată, comparativ cu rezultatele din martie 2019, nu există schimbări majore privind percepția membrilor FIC referitoare la mediul de afaceri din România. Astfel, aproximativ jumătate dintre repondenți se așteaptă ca veniturile lor să crească și o treime anticipează că acestea vor rămâne la fel și în 2020.
”Observăm o scădere a numărului de repondenți care se așteaptă la o creștere a piețelor pe care exportă, ceea ce nu este surprinzător având în vedere încetinirea creșterii economice din Germania și zona euro, principalii parteneri comerciali ai României. Pentru perioada următoare, o treime dintre respondenți anticipează o creștere a nivelului investițiilor și 40% doresc să angajeze mai multe persoane decât în 2019”, se arată în comunicat.
Scorurile negative pe care România le primește la capitolele infrastructură, birocrație și reglementare rămân foarte mici. În ceea ce privește încrederea în mediul economic și legislativ, membrii FIC spun că nu s-a schimbat nimic în ultima jumătate de an, atunci când s-a înregistrat o deteriorare semnificativă a acestui.
”Pe de o parte acest lucru se datorează faptului că nu au mai existat decizii similare cu OuG 114/2018, dar și că nu s-au făcut pași pentru restabilirea încrederii. Dacă ne uităm la rezultatele de acum și la evoluția acestui indice al percepției considerăm că autoritățile și partidele politice trebuie să lucreze în perioada următoare în două direcții esențiale. În primul rând trebuie reconstruită încrederea în sistemul politicilor publice și cel legislativ al țării”, se arată în comunicat.
România este un membru stabil și important al Uniunii Europene (UE), ceea ce îi conferă un surplus de încredere comparativ cu alte posibile destinații pentru investiții străine, dar în același timp, lipsa de predictibilitate și stabilitate pot deteriora acest potențial, potrivit FIC.
”În al doilea rând sunt necesare măsuri pe termen scurt și lung pentru a rezolva tensiunile din piața muncii. Companiile se vor adapta la condițiile din piață fiindcă nu au de ales, dar factorii de decizie trebuie să aibă grijă ca nivelul general al salariilor să nu depășească productivitatea economiei și astfel să afecteze până la urmă competitivitatea regională a României. De aceea, politicile publice nu trebuie axate pe menținerea unui nivel scăzut al salariilor, ci pe creșterea productivității economiei românești. În acest sens sunt necesare toate acele investiții majore în infrastructură, sănătate și educație pe care mediul de afaceri le cere de mult timp, concomitent cu creșterea calității serviciilor publice și a calității vieții pentru a opri exodul forței de muncă calificate”, se arată în comunicat.
