Parchetul European (EPPO), condus de Codruța Kovesi, a trimis Tribunalului București un dosar penal, cu cerere de punere sub acuzare, pentru trei persoane care ar fi implicate într-o fraudă de 100 de milioane de euro.
Este vorba de bani europeni, dar și de la bugetul statului român, arată BiziDay.

Potrivit documentației trimise parchetul condus de Laura Codruța Kovesi, grupul infracțional a acționat în România între 2019 și 2024, participând la licitații organizate de autoritățile române prin intermediul a trei consorții italiene.
Este vorba de lucrări de construcție și reabilitare a unor sisteme de distribuție a apei și de canalizare, la care acestea au participat fie direct, fie prin asociere cu alte firme. EPPO menționează că două dintre consorțiile utilizate de grupul infracțional aveau o “interdicție antimafia” pusă de autoritățile italiene, dar nu este clar dacă autoritățile române știau sau nu de acest lucru.
Potrivit Codului italian antimafia, ei ar fi trebuit să aibă interdicție la orice licitație sau contract public.

Totuși, procurorii europeni arată că aceste consorții au participat în România la 23 de licitații, în valoare de 300 de milioane de euro, finanțate fie din fonduri UE, fie prin Programul de Dezvoltare Durabilă.
Au câștigat 13 din cele 23 de licitații, în calitate de asociați sau susținători ai unor companii românești, provocând un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro.
Dar documentele depuse la dosarele de licitații erau, cel puțin o parte a lor, false – bilanțuri contabile care certificau că firmele italiene aveau o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro (în realitate era de 30 de ori mai mică) sau contracte false de lucrări în Irak, care pe baza probelor, s-au dovedit inexistente.

Cazul a fost raportat EPPO de către autoritățile române, iar la anchetă au participat atât procurori români, cât și Poliția Română, care l-a și urmărit pe italian și l-a arestat, în februarie, când se pregătea să plece din țară.
Dar comunicatul Parchetului European precizează și că “a fost alertat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România cu privire la deficiențele în gestionarea fondurilor UE, evidențiind un risc ridicat de fraudă. În mai multe cazuri, companii străine au prezentat documente false pentru a obține contracte”.