Acesta a subliniat că exemplele deja existente demonstrează că astfel de colaborări sunt posibile, chiar dacă legislația nu este întotdeauna uniformă și poate genera dificultăți în aplicare.
„Chiar și în contextul legislativ pe care îl avem, care poate fi interpretabil, care poate da tot felul de bătăi de cap, lucrurile se pot întâmpla. Sigur că da, cu un efort. Ceea ce a făcut Iulius în Iași și nu numai sunt exemplele clare că se poate lucrul ăsta.
Legislația nefiind foarte uniformă poate crea stresul de a necesita efort mai mare pentru a vedea care sunt soluțiile. Dar, mă uit în spate, venind din zona centrală, și pot să vă spun că în diferite forme, parteneriatul public privat, a funcționat, funcționează și va funcționa”, a declarat Șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
Oficialul a explicat că, dincolo de legislație, cheia funcționării parteneriatelor public-private ține de înțelegerea principiilor de bază, în special partajarea responsabilităților și a riscurilor între stat și mediul privat.
„Un parteneriat public-privat înseamnă partajarea unor responsabilități și a unor riscuri, pierderi.
Primul parteneriat public privat pe care eu personal l-am făcut a fost în momentul în care mă ocupam de evenimentele culturale din Oradea și am stabilit că regula de taxare a privaților nu este pe metru pătrat, ci este partajarea profitului.
Luam un comision din fiecare “Z” al casei fiscale. Și când ploua nimeni nu făcea bani. Dacă era o zi bună, cu soare, toată lumea era fericită. Și cred că ăsta e un principiu important pe care ar trebui să-l explicăm și să-l testăm atât la nivel central, cât și la nivel local”, a explicat el.
Mihai Jurca a atras atenția că una dintre principalele probleme este reticența instituțiilor publice de a-și asuma responsabilități, ceea ce afectează direct atractivitatea acestor parteneriate pentru companiile private.
„Reflexul public local sau central este de a fugi de responsabilitate și cât timp cadrul legal nu îți permite să îți asumi responsabilități... unele modificări legislative pe care le-am făcut au fost să creăm cadrul astfel încât un decident să-și asume responsabilitatea fără să fie agresat că nu există un cadrul local, că asta era prima acuzație: cum ai făcut asta, că nu există cadru. Noi am mers pe principiul că dacă nu există, nu e ilegal sau nu e interzis”, a declarat acesta.
În același timp, oficialul a punctat că problemele din trecut legate de modul în care au fost împărțite beneficiile au contribuit la lipsa de încredere și la evitarea asumării în sectorul public.
„La partajarea de beneficii, în anumite situații nu era interesul public de urmărit, ci un beneficiu colateral, personal. Și, pe fondul unor astfel de situații, toată lumea fuge de asumarea responsabilității și de ceva ce îți va da cu siguranță o bătăi de cap”, a explicat el.
În ceea ce privește soluțiile, Mihai Jurca consideră că este nevoie de intervenții legislative punctuale și de promovarea unor exemple concrete de parteneriate funcționale.
„În primul rând, cred că e clară nevoia unor reglementări legislative. Trebuie să lucrăm punctual în anumite zone. Și nu e un efort imposibil. Apoi, trebuie punctată și puterea exemplului pentru a arăta că guvernul, ministerul, cancelaria face un parteneriat cu o companie, fără să existe ceva problematic acolo și pe baza acestor exemple, oamenii încep să facă. Nu cred că există soluții magice”, a declarat acesta.
Totodată, el a subliniat că presiunea financiară asupra administrațiilor locale va accelera dezvoltarea acestor parteneriate.
„În momentul în care vom spune, din rațiuni obiective, nu mai avem bani pentru x proiecte, nu pentru că nu sunt, ci pentru că deja au fost angajați, trebuie să-ți încasezi veniturile și dacă veniturile pe care le încasezi nu îți ajung, trebuie să-ți găsești parteneri la care le vinzi un proiect. Dacă se întâmpla asta, se vor naște și parteneriatele public-private”, a afirmat Mihai Jurca.
Referitor la proiectele de regenerare urbană, oficialul a precizat că responsabilitatea acestora revine în principal autorităților locale, în condițiile în care majoritatea proprietăților sunt gestionate la acest nivel.
„Există o concentrare pe asta, dar e responsabilitatea de obicei la nivel local. În foarte puține situații, proprietățile sunt la nivelul guvernului. Am stabilit că toate proprietățile unor agenții de la nivel central se transferă unităților locale care să poată fi folosite”, a explicat el.
În opinia sa, cadrul de reglementare nu ar trebui să favorizeze un anumit tip de proiect, ci să fie suficient de flexibil pentru a permite adaptarea în funcție de specificul fiecărei investiții.
„Nu am atacat subiectul parteneriatului public-privat pe un domeniu sau altul, pentru că eu cred că reglementarea trebuie să fie suficient de acoperitoare pentru ca cel care se implică, și aici putem vorbi și de structuri centrale, să poată să fie acoperit în a-și crea mecanismul specific proiectului, specific domeniului de partajare a responsabilităților și beneficiilor astfel încât lucrurile astea să fie perfect legale, să fie perfect pozabile”, a concluzionat Mihai Jurca.
Veolia România prezintă modelul de excelență PPP dintre Apa Nova București, o compania Veolia, și Primăria Municipiului București, unul dintre cele mai longevive și de succes parteneriate public-private din sectorul utilităților publice din Europa.
Semnat în 2000, acest proiect de concesiune a transformat radical infrastructura de apă și canalizare a Capitalei, prin investiții de peste 795 milioane de euro în modernizarea rețelelor, extinderea serviciilor și implementarea celor mai înalte standarde europene de calitate.
Rezultate concrete: creșterea randamentului rețelei de apă de la 50% în anul 2000, la aproximativ 80% în prezent - în linie cu cel din alte capitale europene; extinderea acoperirii serviciilor la peste 2,1 milioane de locuitori; modernizarea stațiilor de tratare și transformarea stației de epurare a apelor uzate de la Glina în cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a Capitalei.
