NATO a adoptat o serie de măsuri politice și militare pentru a răspunde amenințării rachetelor de tip SSC8 - Novator 9M729 desfășurate de către Rusia prin încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Interediare (INF) din 1987, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg, relatează AFP.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
”Țările NATO își vor consolida apărarea antiracehtă (...), dar nu intenționează să desfășoare noi rachete în Europa”, a precizat miercuri, într-o conferință de presă, Stoltenberg, la finalul primei zile a unei reuniuni a miniștrilor Apărării din cadrul Alianței Nord-Atlantice, scrie News.ro.
”Reacția noastră va fi defensivă, măsurată și coordonată”, a subliniat el.
O gamă de măsuri politice și militare a fost aprobată, însă Jens Stoltenberg nu a făcut precizări, pentru a nu afecta eforturi diplomatice angajate.
”Aceste măsuri vor fi puse în aplicare doar dacă Rusia refuză să se conformeze în mod clar și verificabil” Tratatului INF, a subliniat el.
NATO cere Rusiei să-și distrugă noul sistem de rachete până la 2 august.
Aceste rachete pot fi dotate cu focoase nucleare și să atingă rapid orașe europene, încălcând astfel Tratatul INF încheiat în 1987 de Moscova și Washington.
Acest acord bilateral a permis eliminarea unei întregi clase de rachete balistice de croazieră - ruse de tip SS20 și americane de tip Pershing, desfășurate în Europa.
”Noi ne-am demonstrat răbdarea, însă Rusia continuă să desfășoare armament. Acesta este un lucru foarte grav”, a avertizat Stoltenberg.
”Aceste rachete sunt dificil de detactat”, a subliniat el.
Statele Unite au anunțat că se retrag din Tratatul INF dacă Rusia refuză să-l respecte.
”Sfârșitul Tratatului INF va intra în vigoare la 2 august”, a amintit secretarul general al NATO.
”Rusia are de făcut o alegere simplă: fie se execută și își abandonează sistemul de rachetă, fie se încăpățânează în comportamentul său agresiv și iresponsabil”, a avertizat Stoltenberg.
Un Consiliu NATO-Rusia a fost convocat ”săptămâna viitoare” la sediul NATO la bruxelles, a anunțat el.
Acest Consiliu este o instanță de consultare, înființată în 2002, între cele două blocuri militare. Reuniunile Consiliului au loc la nivel de ambasadori.
NOUL ȘEF AL PENTAGONULUI MARK ESPER ÎNCEARCĂ SĂ ASIGURE ALIAȚII
Pe de altă parte, șeful Pentagonului Mark Esper a depus miercuri eforturi să le dea asigurări aliaților din NATO, îngrijorați de succesiunea de interlocutori după plecarea lui Jim Mattis, destituit în decembrie de către președintele american Donald Trump, foarte crtic cu europenii.
”Am ținut să vin (să particip la reuniunea miniștrilor Apărării din statele membre NATO) pentru a spune că nominalizarea mea nu comportă vreo schimbare în misiune, nici în priorități și nici în angajamentul Statelor Unite față de Alianța” Nord-Atlantică, a declarat el la sosirea sa la sediul NATO, unde a fost primit de către Jens Stoltenberg.
Un militar, la fel ca Mattis, Mark Esper, în vârstă de 55 de ani, a amintit că a servit în Italia, unde a particiat la numeroase exerciții NATO, iar apoi a urmărit relațiile cu Alianța de la Pentagon, unde era unul dintre adjuncții lui Patrick Shanahan, predecesorul său.
Mark Esper a amintit de asemenea că a participat la operațiuni în primul Război din Irak, în 1991.
Destituirea lui Jim Mattis, din cauza unor dezacorduri cu Trump, i-a îngrijorat pe aliați, iar ”valsul” nominalizărilor la Pentagon nu i-a liniștit, pe fondul unor crize recurente între Trump și europeni.
Locatarul Casei Albe a acuzat miercuri Germania de faptul că este un partener ”defectuos” și un rău platnic, cu doar câteva ore înainte de începerea summitului G20 la Osaka, în Japonia, unde se întâlnește cu cancelarul Angela Merkel.
Secretarul general al NATO a încercat să calmeze situația și a insistat asupra creșterii bugetelor militare ale aliaților europeni.
Datele din 2019 arată o creștere de 3,9% la nivelul aliaților europeni și Canadei, reprezentând o creștere de 41 de miliarde de dolari, a subliniat Jens Stoltenberg, adresându-se lui Mark Esper.
Șase țări - Grecia, Estonia, Letonia, România, Polonia și Regatul Unit - au consacrat cel puțin 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB) bugetelor Apărării în 2019, iar Lituania 1,98%, potrivit unor date NATO.
Franța (1,84%) s-a angajat să atingă pragul de 2% în 2025.
Prima economie din cadrul Uniunii Europene (UE), Germania este, în schimb, în întârziere, cu 1,36%.
O discuție pe tema cheltuielilor militare este prevăzută joi, în a doua zi a reuniunii ministeriale de la Bruxelles.
