Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a găsit vinovat în dosarul presupusei finanțări libiene a campaniei sale victorioase din 2007 de către fostul dictator libian Maummar Gaddafi, de asociere de răufăcători în perioada 2005-2007, însă a fost achitat de tăinuire de deturnare de fonduri publice și corupție pasivă, relatează AFP.
Acesta era dosarul în care fostul șef de stat risca cea mai gravă sancțiune.
În aprilie, după trei luni de audieri, parchetul a cerut să fie condamnat la șapte ani de închisoare și la plata unei amenzi în valoare de 300.000 de euro, cea mai aspră pedeapsă cerută de către magistrații financiari, scrie News.ro
Parchetul a cerut atunci ca ceilalți 11 inculpați în dosar să fie condamnați la pedepse cuprinse între unul și șase ani de închisoare.
Condamnarea sa la cinci ani de închisoare a fost dispusă cu mandat de aducere ulterior și cu executare provizorie.
Fostul președinte francez, în vârstă de 70 de ani, urmează să fie convocat în termen de o lună de către parchet, care-i va comunica data încarcerării.
Un eventual apel nu va suspenda această măsură.
Președinta completului, Nathalie Gavarino, a stabilit că, ”în calitate de ministru, președinte al UMP (Uniunea pentru Mișcare Populară, dreapta)”, Nicolas Sarkozy și-a ”lăsat colaboratorii apropiați și susținătorii politici - asupra cărora avea autoritatea și care acționau în numele său -” să solicite autorităților libiene, ”cu scopul de a obține susțineri financiare din Libia, în vederea obținerii unei finațări a campaniei” din 2007.
CALUDE GUENAT ȘI BRTICE HORTEFEUX, GĂSIȚI VINOVAȚI
Judecătorii nu au dat însă curs cererii Parchetului Național Financiar (PNF), care l-a prezentat pe Nicolas Sarkozy drept beneficiarul corupției prin finanțarea campaniei sale electorale cu fonduri libiene.
Ei l-au achitat pe fostul președinte de fapte de tăinuire de deturnare de fonduri publice libiene, de corupție pasivă și de finanțare ilegală a campaniei electorale.
Procedura judiciară nu a permis să se ”întemeieze o demonstrație a faptului că banii trimiși din Libia” au fost folosiți ”într-un final” la o finanțare ocultă a campaneii prezidențiale victorioase a lui Nicolas Sarkozy în 2007, a citit președinta completului de la Tribunalul Corecțional de la Paris.
”Pentru instanță, elementele materiale ale infracțiunii de corupție nu sunt constituite”, a stabilit Nathalie Gavarino, motivând achitarea în această infracțiune a fostului șef de stat.
Doi foști colaboratori apropiați ai lui Nicolas Sarkozy, Claude Guéant și Brice Hortefeux, au fost de asemenea găsiți vinovați în acest proces.
Claude Guéant a fost condamnat la șase ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de corupție pasivă și fals, iar Brice Hortefeux a fost condamnat la doi ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de asociere de răufăcători.
Pedeapsa lui Brice Hortefeux, în vârstă de 67 de ani, pe care urmează să o execute la domiciliu și să poarte o brățară electronică, se execută inclusiv în cazul unui apel.
Tribunalul nu s-a pronunțat cu privire la mandatul de aduce a lui Claude Guéant, în vârstă de 80 de ani, din cauza stării de sănătate a acestuia.
Cei doi au fost găsiți vinovați de faptul că au purtat discuții cu Libia lui Muammar Gaddafi cu scopul de a obține o finanțare ocultă a campaniei prezidențiale a lui Nicolas Sarkozy în 2007.
Trezorierul campaniei din 2007, Éric Woerth, a fost achitat.
Unul dintre inculpați, Ziad Takieddine, un protagonist-cheie al dosarului, a murit marți în Liban.
Tribunalul din Paris a constatat joi stingerea acțiunii publice împotriva acestuia, după comunicarea uni act de deces oficial.
”PACT DE CORUPȚIE FAUSTIAN CU UNUL DINTRE CEI MAI NEFRECVENTABILI DICTATORI DIN ULTIMII 30 DE ANI”
Reprezentanții PNF l-au acuzat pe Nicolas Sarkozy - care a sosit la tribunal cu puțin înainte de citirea hotărârii, însoțit de către soția sa Carla Bruni - de faptul că a încheiat un ”pact de corupție faustian cu unul dintre cei mai nefrecentabili dictatori din ultimii 30 de ani”.
PNF a cerut ca Sarkozy să fie condamnat la șapte ani de închisoare, plata unei amenzi în valoare de 300.000 de euro și la cinci ani de ineligibilitate - cea mai aspră dintre pedepsele cerute împotriva tuturor celor 12 inculpați.
Procurorii l-au considerat pe Nicolas Sarkozy atât ”comanditarul”. cât și beneficiarul acestei finanțări.
În schimbul banilor, potrivit acuzației, cel de-al șaselea președinte al Republicii franceze (2007-2012) ar fi favorizat întoarcerea pe scena internațională a Libiei și s-ar fi angajat să-l scutească de pedeapsă pe cumnatul dictatorului, Abdallah Senoussi, condamnat pe viață cu privire la rolul pe care l-a jucat în atentatul de la bordul zborului UTA, operat de un avion de tip McDonnell Douglas DC-10-30, soldat cu 170 de morți, în 1989.
Tmp de peste zece ani, Nicolas Sarkozy a denunțat acuzațile formulate împotriva sa drept o ”infamie” și le-a spus jurnaliștilor că ar trebui să le fie ”rușine” să evoce dosarul.
În timpul celor trei luni de proces, vocabularul a variat, dar nu și proclamarea nevinovăției.
