România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. Țara noastră se află încă în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.
”În prezent, procesul tehnic de evaluare a României în Comitetele sectoriale ale OCDE avansează într-un ritm alert, cu perspective bune de finalizare în primul trimestru 2026”, arată acum documentul menționat.
Foaia de Parcurs a aderării României la OCDE include încheierea unui acord corespunzător în materie, în conformitate cu privilegiile, scutirile și imunitățile pe care țările membre ar trebui să fie dispuse să le acorde OCDE pentru a asigura independența și buna funcționare a acesteia.
Astfel, înaintea adoptării Deciziei de aderare de către Consiliul OCDE, trebuie negociat și semnat Acordul dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică referitor la privilegiile, imunitățile și facilitățile acordate Organizației, document care trebuiei să intre în vigoare cel mai târziu la data aderării la Convenția OCDE.
”Pentru a sincroniza calendarul aderării României cu calendarul intern al OCDE (mandatarea prealabilă a Secretarului General al OCDE, de către statele membre ale OCDE, pentru semnarea Acordului) în vederea semnării cât mai curând a textului, fără a risca amânarea procesului de aderare, este necesară parcurgerea cu celeritate a procedurilor naționale potrivit Legii 590/2003 privind tratatele, astfel încât semnarea Acordului să aibă loc în marja vizitei Secretarului General al OCDE în România, programată la 16 martie 2026”, mai arată sursa citată.
Acordul vizează în principal: inviolabilitatea localurilor și a arhivelor; imunitatea de jurisdicție și a bunurilor Organizației; privilegii și facilități fiscale și vamale și facilități monetare și de schimb valutar pentru Organizație; privilegii cu privire la comunicații și libertatea de deplasare; furnizarea de servicii publice.
De asemenea, în Acord sunt definite și diferențiate tipurile de persoane cărora li se aplică prevederile sale - reprezentanții membrilor și participanților nemembri acreditați pe lângă Organizație; funcționarii Organizației, soțiile și membrii de familie; secretarul general, adjunctul și asistenții secretarului general, cât și soțiile și copiii lor minori; experții în misiune pentru Organizație. Acordul cuprinde prevederi referitoare la imunitățile, privilegiile și excepțiile acordate tipurilor de persoane menționate mai sus, condițiile în care se acordă astfel de scutiri precum și reglementări cu privire la ridicarea imunității.
În ciuda existenței cadrului bilateral în vigoare sus-menționat, Secretariatul OCDE a semnalat că, în perspectiva aderării României la Organizație, este necesară încheierea unui Acord ”mai ambițios” decât cel în vigoare din 1995, adaptat ”acordurilor de nouă generație” și a transmis părții române un prim proiect de acord, după modelul recent utilizat cu Bulgaria și Croația. Secretariatul OCDE nu a acceptat propunerea inițială a reprezentanților MAE de a încheia un acord de amendare a celui în vigoare, care ar fi vizat exclusiv aspectele pe care OCDE le-ar considera insuficiente din perspectiva evoluției imunităților și a privilegiilor în ce o privește.
Prevederi negociate
Imunități și privilegii pentru funcționarii OCDE
Imunitate la confiscarea bagajelor și a altor bunuri ale acestora; imunitate de jurisdicție pentru declarațiile rostite sau scrise și actele îndeplinite în calitatea lor oficială sau în contextul angajării lor în cadrul Organizației, iar aceștia vor continua să beneficieze de această imunitate și după îndeplinirea funcțiilor lor de funcționari ai Organizației; introducerea scutirii de la taxele pentru pensii și securitate socială; scutirea funcționarilor de afilierea la sistemul medical, de pensii și de protecție socială din România, în măsura în care sunt afiliați la sistemul medical, de pensii și de protecție socială al OCDE; introducerea partenerilor, alături de soțiile și membrii de familie, referitor la scutirea de restricțiile privind imigrarea și înregistrarea străinilor și beneficiul acelorași avantaje, în privința repatrierii, în cazuri de crize internaționale; introducerea expresă a dreptului de a importa autovehicule cu scutire de taxe pe care România îl acordă agenților diplomatici de rang comparabil; eliminarea excepțiilor pentru persoanele care au avut reședința permanentă în România imediat înainte de angajarea lor de către Organizație, referitoare la: facilități de schimb valutar și depunerea garanției în privința bunurilor importate temporar în România și referitoare la imigrarea și înregistrarea străinilor, repatrierii, în cazuri de crize internaționale.
În discuțiile preliminare, partea română a propus includerea unui nou alineat la acest articol privind privilegiile și imunitățile funcționarilor organizației, stabilind că cetățenii români sau rezidenți permanenți beneficiază, în exercitarea funcțiilor lor de: imunitate de jurisdicție exclusiv în ceea ce privește cuvintele rostite și/sau scrise; scutirea de la orice formă de impozitare directă, inclusiv în scopuri de pensii sau asigurări sociale, asupra salariilor, indemnizațiilor, pensiilor sau altor elemente de remunerație plătite de Organizație; scutirea de la afilierea la sistemul românesc de asigurări medicale, de pensii și de protecție socială, în măsura în care sunt afiliați la sistemul OCDE de asigurări medicale, de pensii și de protecție socială, precum și la schema de pensii a OCDE; dreptul, pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, de a utiliza coduri și de a trimite și primi corespondență și alte documente prin curier.
Reprezentanții OCDE au fost de acord cu propunerea părții române în discuțiile preliminare.
Partea română a cerut eliminarea termenului ”partener” și menținerea doar a termenilor ”soț/soție”
La articolul referitor la Secretarul general și Secretarii general adjunct și asistent, partea română a cerut înlocuirea referirii ”soțul/soția sau partenerul/partenera aflați în întreținere” cu ”soțul/soția și copiii săi sub 18 ani”.
În discuțiile preliminare, partea română a explicat că legislația națională nu include noțiunea de ”partener” și a solicitat eliminarea din text a acestei referințe.
În practică, România acordă privilegiile și imunitățile și partenerilor, au explicat autoritățile, iar reprezentanții Secretariatului OCDE au agreat specificarea acestui aspect în schimbul de scrisori ce va avea loc la momentul semnării Acordului, cu referire la faptul ca termenul ”soți/soții și rude aflate în întreținere” include soții/soțiile, partenerii/partenerii și rudele aflate în întreținere, astfel cum sunt recunoscuți de Organizație.
Aceeași abordare va fi incidentă și cu privire la ceilalți funcționari OCDE.
Autoritățile române au mai arătat, printre altele, că nu își pot asuma obligația de a sprijini OCDE în relația cu o entitate privată din România, în măsura în care o astfel de relație are la bază un raport de natură comercială/ contractuală.
Cele mai problematice clauze, din perspectiva părții române, asupra cărora progresul discuțiilor a fost lent, au fost cele legate de gestionarea cazurilor de nerespectare a privilegiilor sau imunităților acordate, respectiv cele două articole, nou introduse de OCDE față de Acordul din 1995, privind îndeplinirea obligațiilor din Acord și asistența în privința privilegiilor și imunităților.
Autoritățile arată că formularea rezultată în textul negociat acomodează în totalitate preocupările părții române și menține clauzele în standardele și parametrii internaționali agreați și aplicați de România în materia privilegiilor și imunităților.
”Aceasta reflectă o marjă importantă de compromis din partea OCDE, având în vedere că Secretariatul OCDE a pornit de la premisa că Acordul este, de principiu, sui generis, reprezentând un standard de care Organizația dorește să beneficieze în raport cu statele membre, așa cum o arată Acordurile încheiate de OCDE începând din 2010”, mai arată sursa citată.
În Guvern va fi stabilită acum semnarea acordului menționat de către prim-ministrul României sau de către un alt demnitar desemnat în acest scop.
