Acesta a fost primul caz în care o companie a fost judecată în Franța pentru finanțarea terorismului.
Sherpa și ECCHR, cele două organizații care au intentat procesul inițial, au calificat într-o declarație comună această decizie drept „o hotărâre istorică în lupta împotriva impunității corporațiilor multinaționale”, scrie News.ro.
Opt foști angajați ai Lafarge au fost găsiți vinovați, inclusiv fostul director general Bruno Lafont, care a fost condamnat la șase ani de închisoare. Avocatul său a declarat pentru Reuters că va face apel.
Un avocat al lui Christian Herrault, fostul director general adjunct al grupului Lafarge, care a fost condamnat la cinci ani de închisoare, a declarat că și Herrault va face apel.
Judecătorii au stabilit că, între 2013 și septembrie 2014, Lafarge a plătit în total 5,59 milioane de euro (6,54 milioane de dolari) unor grupuri jihadiste, printre care Statul Islamic și Frontul Nusra, afiliat al-Qaida, ambele desemnate drept organizații teroriste de către Uniunea Europeană.
Președinta completului de judecată, Isabelle Prevost-Desprez, a declarat că plățile efectuate de Lafarge au contribuit la consolidarea grupurilor jihadiste care au comis atacuri mortale în Siria și în afara acesteia.
„PARTENERIAT COMERCIAL” CU STATUL ISLAMIC
„Este clar pentru instanță că singurul scop al finanțării unei organizații teroriste a fost menținerea în funcțiune a fabricii din Siria din motive economice. Plățile către entități teroriste au permis companiei Lafarge să-și continue operațiunile”, a declarat Prevost-Desprez.
„Aceste plăți au luat forma unui adevărat parteneriat comercial cu Statul Islamic”, a adăugat ea.
Producătorul de ciment a fost condamnat la plata unei amenzi de 1,125 milioane de euro (1,32 milioane de dolari), pedeapsa maximă prevăzută pentru o companie, așa cum au solicitat procurorii.
„ Lafarge SA ia act de hotărârea instanței, care se referă la o chestiune din trecut privind un comportament care a avut loc cu mai bine de un deceniu în urmă și care a constituit o încălcare flagrantă a Codului de conduită al Lafarge”, a declarat compania într-un comunicat. „Decizia reprezintă o etapă importantă în demersurile întreprinse de Lafarge SA pentru a soluționa această chestiune istorică în mod responsabil, iar compania analizează în prezent motivarea instanței”, precizează comunicatul.
Holcim nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii.
Nu a fost clar imediat dacă și ceilalți foști angajați găsiți vinovați vor face apel. Aceștia au primit pedepse cuprinse între unu și șapte ani, precum și amenzi.
PENTRU CE DĂDEA BANI COMPANIA
Fabrica din Jalabiya, situată în nordul Siriei și cumpărată de Lafarge în 2008 pentru 680 de milioane de dolari, a început să funcționeze în 2010, cu câteva luni înainte de începutul revoltei siriene, la începutul anului 2011.
Angajații erau cazați în orașul Manbij din apropiere și trebuiau să traverseze râul Eufrat pentru a ajunge la fabrică. Printre plățile efectuate, instanța a constatat că peste 800.000 de euro au fost plătiți pentru a asigura trecerea lor în siguranță.
Alți 1,6 milioane de euro au fost folosiți pentru achiziționarea de materii prime din cariere aflate sub controlul Statului Islamic, a declarat instanța.
Lafarge a devenit parte a companiei Holcim, listată la bursă în Elveția, în 2015.
Într-un caz separat din Statele Unite, Lafarge a recunoscut în 2022 că filiala sa siriană a plătit 6 milioane de dolari către Statul Islamic și Frontul Nusra pentru a permite angajaților, clienților și furnizorilor să treacă prin punctele de control după izbucnirea conflictului civil în Siria.
Grupul a plătit 778 de milioane de dolari sub formă de confiscări și amenzi, ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat în SUA.
Lafarge face, de asemenea, obiectul unei anchete în Franța pentru complicitate la crime împotriva umanității, în legătură cu modul în care compania și-a menținut fabrica în funcțiune în Siria.
