Miza nu mai este doar câți bani avem la dispoziție, ci cum vor fi transformați în rezultate reale pentru oameni și economie.
Totodată, el menționează că a avut o întâlnire de lucru pe această temă cu comisarul european pentru Bugete, Piotr Serafin.
'2026 este un an decisiv pentru banii europeni de care dispune România: fonduri suficiente pentru bugetul european, finalizarea PNRR, negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual și capacitatea României de a atrage și folosi inteligent fondurile europene.
La final de an am avut o întâlnire de lucru cu Comisarul European pentru Bugete, Piotr Serafin, într-un moment în care miza nu mai este doar câți bani avem la dispoziție, ci cum îi transformăm în rezultate reale pentru oameni și economie. Mesajul meu este clar: voi continua să fac tot ceea ce trebuie pentru a mă asigura că România atrage cât mai mulți bani europeni, dar nu este suficient doar să bifăm proiecte.
Fondurile europene nu sunt un exercițiu contabil și nici o cursă de absorbție fără sens', subliniază Victor Negrescu, care este și vicepreședinte al PSD, în mesajul său.
Potrivit acestuia, fondurile europene pentru România trebuie să rezolve probleme structurale, să întărească statul, economia și comunitățile locale, precum și să lase ceva durabil în urmă: infrastructură, servicii publice mai bune, competențe, încredere.
'România are nevoie de prioritizare, coerență și curaj. De proiecte bine gândite, de decizii rapide și de o legătură reală între Bruxelles și realitatea din teren. Rolul nostru este unul activ și asumat: raportor pe implementarea PNRR, membru al comisiei de monitorizare a mecanismului de redresare din Parlamentul European, raportor pe dosare-cheie ale viitorului CFM și coordonator, la nivelul social-democraților europeni, al grupului de lucru pe aceste teme, pentru soluții concrete și decizii care contează.
Activitatea este intensă, negocierile sunt dure, dar miza este prea mare pentru superficialitate. 2026 nu trebuie să fie anul în care 'am cheltuit bani', ci anul în care am construit corect', a mai afirmat europarlamentarul social democrat.
România a depus recent a patra cerere de plată pentru PNRR, iar documentul conține un număr de 62 de ținte și jaloane, exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare de peste 2,62 miliarde euro.
Termenul de răspuns din partea Comisiei este de maxim 60 zile, după care Guvernul se așteaptă să încaseze suma solicitată.
Principalele ținte și jaloane din a patrea cerere de plată:
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;
- Ministerul Energiei: Finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica;
- Ministerul Justiției: Intrarea în vigoare a legilor justiției, Rata de ocupare a 85% din posturile de procuror din cadrul DNA, Investiții pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- Agenția Națională pentru Achiziții Publice: Implementarea formularelor naționale electronice în procedurile de achiziții publice în conformitate cu legislația UE, operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate;
- Ministerul Finanțelor: Finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației și o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele, formare personal ANAF în domeniul managementului riscurilor, operaționalizare BID, reforma fiscală generală.
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Instrumente financiare pentru sectorul privat - Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului;
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Instrumente financiare pentru sectorul privat - Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului;
-Autoritatea Națională pentru Cercetare: completarea legislației privind cercetarea științifică si dezvoltarea tehnologică, punerea în aplicare și evaluarea planurilor de acțiune de către instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor;
- Ministerul Culturii: Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural;
- Ministerul Sănătății: 2000+ cabinete de medici de familie renovate și/sau dotate cu echipamente medicale; aprobarea pachetului de servicii si a Contractului-cadru care reglementează condițiile de acordare a asistenței medicale, medicamentele și dispozitivele medicale, dispozitivele și tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: 50 de centre comunitare modernizate (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități);
- Secretariatul General al Guvernului: continuarea reformei companiilor de stat prin creșterea transparenței, numiri în funcțiile de conducere pe baza criteriilor de performanță, precum și luarea deciziilor cu privire la viitorul acestora exclusiv în funcție de analize care au la bază indicatori financiari și non-financiari; un nou sistem de gestionare strategică și de planificare strategică este operațional în toate ministerele, funcționari publici calificați să îndeplinească funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice de la nivel central și local;
- Ministerul Educației: Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE;
- Ministerul Transporturilor și Infrastructuri: adoptarea legislației privind taxa de poluare și încurajarea achiziționării vehiculelor nepoluante.
