Legea a fost inițiată de PSD și amendată de AUR.
Potrivit Administrației Prezidențiale, criticile formulate prin sesizarea de neconstituționalitate privesc în primul rând regimul excepțiilor stabilit prin actul normativ atacat.
″Art. 1 alin. (2) din legea criticată exceptează de la interdicția de înstrăinare trei categorii de acțiuni: cele deținute la entități cu pierderi pe o perioadă de 5 ani consecutiv, cele deținute la entități pentru care a fost deschisă procedura de insolvență și cele a căror valoare totală nu depășește 5 milioane lei, prin formularea expresă că „dispozițiile alin. (1) nu se aplică” acestor categorii. Excepțiile sunt legate, prin chiar formularea textului, exclusiv de dispozițiile art. 1 alin. (1), care instituie interdicția de înstrăinare pentru operațiunile viitoare.
Art. 2 alin. (1) din legea criticată suspendă însă „orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat (...) aflate în curs de realizare", fără nicio trimitere la excepțiile instituite prin art. 1 alin. (2) și fără nicio diferențiere în funcție de categoria acțiunilor vizate.
Coroborând cele două texte, rezultă o consecință pe care destinatarul normei nu o poate califica juridic: pentru aceleași acțiuni exceptate, o operațiune nouă de înstrăinare este permisă în condițiile art. 1 alin. (2), în timp ce o operațiune identică, aflată în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii, este suspendată până la data de 31 decembrie 2027″, se arată în sesizare.
Conform sursei citate, niciuna dintre cele două lecturi posibile, respectiv extinderea pe cale de interpretare a excepțiilor la art. 2, ori aplicarea literală a suspendării inclusiv față de acțiunile exceptate, nu rezultă din legea criticată.
″Curtea Constituțională a reținut in Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, par. 52, că: „(...) în primul rând, legiuitorului îi revine obligația, ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii”. Or, în cazul de față, destinatarul normei nu poate determina anterior actului de înstrăinare regimul juridic aplicabil unei operațiuni în curs privind acțiuni pretins exceptate.
Totodată, sintagma „cu respectarea dispozițiilor legale incidente”, menținută în debutul art. 3 alin. (2), a fost criticată expres de Consiliul Legislativ prin Avizul nr. 389/21.04.2026, care a reținut că „norma nu prezintă claritate și stabilitate juridică, fiind și superfluă”. Această observație nu a fost însușită de legiuitor.
Mai mult, prezența sintagmei în debutul art. 3 alin. (2) generează o incoerență funcțională în cadrul aceluiași articol: alin. (2) impune ca înstrăinarea acțiunilor exceptate să se realizeze „cu respectarea dispozițiilor legale incidente”, în timp ce alin. (1) suspendă „în mod corespunzător” tocmai principalele dispoziții legale care reglementează înstrăinarea participațiilor statului, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 și Legea nr. 137/2002.
Destinatarul normei nu poate determina, anterior actului de înstrăinare, care anume dispoziții rămân „incidente” și aplicabile, în condițiile în care cadrul general al privatizării este declarat suspendat prin același articol, fără ca legea să identifice dispozițiile suspendate ori pe cele rămase în vigoare″, mai menționează Administrația Prezidențială.
Instituția mai atrage atenția că legea criticată intră în coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, act normativ de același nivel, aflat în conexiune directă cu obiectul de reglementare al legii criticate, care recunoaște explicit listarea și reducerea participațiilor ca instrumente de transparență și disciplină corporativă și prevede termene concrete de listare.
″Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres și nici nu stabilește vreo regulă de soluționare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune″, este reproșul președintelui.
O altă problemă sesizată privește Art. 2 alin. (1) din legea criticată, care suspendă, până la 31 decembrie 2027, „orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat (...) aflate în curs de realizare”, în timp ce art. 3 alin. (3) sancționează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea regimului instituit.
″Aceste dispoziții afectează direct poziția juridică a investitorilor privați angajați în procedurile suspendate: ofertanți declarați câștigători prin acte administrative, participanți care au constituit garanții sau au achitat avansuri, investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit art. 16–20 din normele metodologice la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, ori participanți la proceduri de tip „Accelerated Book Building” notificate pieței.
Potrivit art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituție, „dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate”, iar alin. (2) teza întâi prevede că „proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”.
″(...) legea criticată nu conține nicio dispoziție privind soarta garanțiilor de participare constituite, a avansurilor achitate, a cheltuielilor angajate ori a răspunderii față de ofertanții declarați câștigători în procedurile suspendate, transferând integral costul măsurii asupra particularilor care s-au încrezut în conduita statului″, mai scrie în sesizare.
Aceasta poate fi citită integral aici.
