„Proiectele Iulius sunt dezvoltate într-un parteneriat cu autoritățile și reprezintă niște soluții locale”, a declarat Sebastian Costea, Manager IULIUS, la summitul TILIA 2026, organizat la Iași de compania Iulius, prin Fundația Iulius, în parteneriat cu BERD.
Evenimentul, dedicat infrastructurii, sustenabilității și soluțiilor urbane, a reunit lideri din industrie, administrație și mediul de business.
Acesta spune că, din perspectiva unui investitor privat, prima nevoie este un cadru legislativ flexibil și predictibil, adaptat proiectelor de regenerare urbană, care funcționează pe baze comerciale, nu pe venituri publice.
„Aș începe lista de dorințe a unui investitor privat cu un cadru flexibil și predictibil din punct de vedere legal, care să-ți permită să-ți structurezi un proiect de regenerare urbană mixed use, care nu se bazează pe venituri publice. Pentru că logica parteneriatului public privat, așa cum este el definit în legislația națională, se reduce la două elemente, la achiziții publice sectoriale și servicii publice comunitare”, a spus Costea.
El atrage atenția că actuala definiție a PPP-ului este prea restrictivă și nu reflectă complexitatea proiectelor reale, unde componenta comercială este esențială.
„Aș vrea cumva să extindem discuția de la a alege parteneriatul public privat spre o zonă în care parteneriatul public privat se duce dincolo de un mecanism contabil de statistică, ce proiecte implementăm. Parteneriatul public privat e definit în jurisdicțiile europene dincolo de cele două modele pe care le avem și noi în legislația românească, cel instituțional sau contractual”, a explicat el.
Costea a subliniat că în alte state europene există formule mai flexibile, inclusiv modele negociate, în care structura parteneriatului este adaptată proiectului, nu invers.
„Sunt jurisdicții europene care recunosc parteneriatul public privat negociat, în care adaptezi parteneriatul și structura lui la proiect, nu invers”, a precizat acesta.
O altă problemă majoră este legată de durata și structura contractelor, în special de ipotezele nerealiste privind generarea veniturilor.
„În primul rând pornim de la prezumția că de la început că vom avea o predictibilitate totală a duratei contractului. În practică... Prima formă de parteneriat public privat este concesiunea, care pornește de la premisa că partenerul privat începe de a doua zi după ce a semnat contractul să aibă venituri”, a explicat Costea.
În realitate, spune el, proiectele mari presupun ani întregi de pregătire înainte de a deveni profitabile.
„În practică vorbim de o perioadă de studii, analize, permise, autorizații, design, care pot merge până la 8-10 ani. Ori în acea perioadă pe care o stabilești, partenerul privat vine cu o parte semnificativă. Deci această teză de a obține din a doua zi venituri nu se verifică în practică”, a declarat acesta.
În acest context, Sebastian Costea propune introducerea unor perioade de grație și a unor mecanisme de plată adaptate momentului în care proiectul începe efectiv să genereze venituri.
„Este nevoie de o flexibilizare a acestui lucru, de o perioadă de grație pentru partenerul privat și stabilirea începerii perioadei de concesiune, poate că niște mecanisme de plăți diferențiate de la momentul operării comerciale, pentru că de atunci proiectul respectiv începe să genereze venituri”, a spus el.
Managerul IULIUS a atras atenția și asupra neclarităților legislative privind taxele și tratamentul juridic al proiectelor, care pot distorsiona echilibrul parteneriatului.
„De multe ori, avem două elemente absolut contrarii în legislație. În momentul în care nu sunt foarte clare,... totul merge spre parteneriat public la final, chiar dacă există o zonă de mijloc”, a explicat acesta.
El consideră că orice parteneriat funcțional trebuie să includă garanții clare și un mecanism corect de compensare la finalul contractului.
„Cred că orice parteneriat public are nevoie de o calitate, are nevoie de niște garanții, are nevoie de o plată corectă și o compensație la sfârșitul terminării contractului în așa fel încât respectivul parteneriat să aibă un calcul, să poată să fie definit un calcul ferm de la început”, a declarat acesta.
În cazul proiectelor de regenerare urbană, Sebastian Costea subliniază că acestea nu se încadrează clar nici în modelul clasic de concesiune, nici în cel al serviciilor publice, fiind necesare instrumente dedicate.
„Mai e nevoie de un mecanism pentru proiectele de regenerare urbană. Ele se află undeva între concesiune clasică, în momentul în care vorbim de o redevență și servicii publice. Ori proiectele mixed use de regenerare urbană se află în această zonă”, a spus el.
Exemplele din alte țări arată că există soluții funcționale pentru astfel de proiecte, inclusiv structuri care reunesc resursele publice și private într-un cadru comun.
„Sunt jurisdicții europene care recunosc modele pentru dezvoltare, există așa-numita societate de transformare globală, există framework agreement în câteva jurisdicții, care cumva reușesc să aducă împreună resursele publice și private într-o singură formulă de proiect”, a explicat Costea.
Un obstacol major rămâne însă lipsa mecanismelor de consolidare a terenurilor, esențiale pentru proiectele de regenerare urbană.
„Avem nevoie aici de un mecanism de consolidare a terenului. În proiectele de regenerare urbană avem situații juridice total diferite”, a punctat el.
În lipsa acestor instrumente, dezvoltatorii sunt blocați între constrângeri administrative și lipsa flexibilității juridice.
„Pentru proiectele de regenerare urbană, pentru proiecte de mixed use, suntem prinși ecologic de drept administrativ foarte mic și nu avem mecanisme de circulație a terenului și consolidare”, a declarat Costea.
În concluzie, soluțiile nu necesită reforme majore, ci ajustări punctuale, adaptate realităților din teren.
„Cred că asta ar putea să fie un început și nu vorbim de niște modificări ample, vorbim despre niște soluții punctuale, pot să fie găsite soluții locale”, a conchis acesta.
Veolia România prezintă modelul de excelență PPP dintre Apa Nova București, o compania Veolia, și Primăria Municipiului București, unul dintre cele mai longevive și de succes parteneriate public-private din sectorul utilităților publice din Europa.
Semnat în 2000, acest proiect de concesiune a transformat radical infrastructura de apă și canalizare a Capitalei, prin investiții de peste 795 milioane de euro în modernizarea rețelelor, extinderea serviciilor și implementarea celor mai înalte standarde europene de calitate.
Rezultate concrete: creșterea randamentului rețelei de apă de la 50% în anul 2000, la aproximativ 80% în prezent - în linie cu cel din alte capitale europene; extinderea acoperirii serviciilor la peste 2,1 milioane de locuitori; modernizarea stațiilor de tratare și transformarea stației de epurare a apelor uzate de la Glina în cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a Capitalei.
