Suedia va înăspri regulile de acordare a cetățeniei, urmând ca solicitanții să se confrunte cu o perioadă de așteptare mai lungă, de opt ani, înainte de a putea depune cererea.
Alte criterii vor fi legate de un prag minim de venit și un test privind nivelul de înțelegere a societății suedeze, a anunțat luni guvernul de centru-dreapta, citat de Reuters.
Guverne succesive au înăsprit politicile de imigrație începând din 2015, când aproximativ 160.000 de solicitanți de azil au căutat refugiu în Suedia. Însă actualul guvern condus de premierul Ulf Kristersson mizează pe faptul că o linie și mai restrictivă în materie de imigrație se va dovedi populară în rândul alegătorilor la alegerile parlamentare din septembrie, scrie Hotnews.ro.
„Aceste cerințe sunt mult mai dure decât cele din situația actuală, pentru că în prezent practic nu există cerințe (pentru a deveni cetățean)”, a declarat luni în fața jurnaliștilor Johan Forssell, ministrul suedez pentru migrație și politici de azil.
Guvernul de la Stockholm a precizat că persoanele care solicită cetățenia suedeză vor trebui să locuiască în țară timp de opt ani, față de cinci în prezent, să aibă un venit lunar de peste 20.000 de coroane suedeze (2.225 de dolari), și să poată promova un test de limbă și cultură.
„Pare rezonabil să știi dacă Suedia este o monarhie sau o republică, dacă vrei să fii cetățean”, a spus Forssell
Regulile vor fi și mai dure pentru cei care solicită cetățenia suedeză, dar au cazier
Oricine are cazier judiciar, fie în Suedia, fie în străinătate, va trebui să aștepte mai mult înainte de a putea depune cererea. De exemplu, o persoană care a executat o pedeapsă de patru ani de închisoare ar trebui să aștepte 15 ani înainte de a putea solicita cetățenia.
Democrații Suedezi, partid anti-imigrație care susține guvernul de coaliție minoritar al lui Kristersson fără a face parte din executiv, afirmă că este nevoie de măsuri și mai dure pentru a reduce numărul celor care vin în Suedia.
Imigrația necontrolată este considerată responsabilă de creșterea infracționalității violente în Suedia, o problemă care a șocat țara nordică în ultimii ani.
Noile reguli privind acordarea cetățeniei suedeze vor intra în vigoare în data de 6 iunie, potrivit calendarului stabilit de guvern.
Suedia va înăspri regulile și pentru solicitanții de azil
Noul anunț făcut de Forssell vine după ce tot el a fost cel care a dezvăluit săptămâna trecută că guvernul suedez va înăspri regulile pentru solicitanții de azil. Una dintre măsuri vizează ca toți solicitanții de azil să fie obligați să locuiască în centre de primire a migranților pe durata procesării dosarelor lor.
Forssell a explicat că solicitanții de azil vor trebui să dovedească faptul că s-au mutat în aceste centre, în caz contrar riscând să-și piardă beneficiile sociale, și, de asemenea, să accepte restricții de deplasare.
„Persoanele care se află în sistem vor trebui să locuiască sub coordonarea Agenției pentru Migrație… vreau să subliniez că acestea nu sunt închisori”, a spus Forssell.
El a declarat că legislația actuală, care le permite solicitanților de azil să își aleagă singuri locuința, a dus la probleme de supraaglomerare, excluziune socială și a făcut mai ușoară șederea ilegală în Suedia.
Potrivit noii propuneri guvernamentale, pe care executivul speră să o pună în aplicare în luna octombrie a acestui an, solicitanții de azil care nu se conformează ar putea avea cererile respinse automat.
De asemenea, persoanele ale căror cereri au fost respinse ar urma să fie obligate să își înregistreze periodic locul unde se află, pentru a preveni intrarea lor în clandestinitate.
Numărul cererilor de azil a scăzut anul trecut în Suedia la cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani.
Comisia Europeană vrea să atragă în UE mai mulți lucrători calificați
Noua viziune asupra politicii de migrație a Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, care include mai multe expulzări și o cooperare sporită cu țările din afara UE, a fost prezentată de Comisia Europeană.
Cele trei obiective ale strategiei sunt prevenirea migrației ilegale și a activităților traficanților de persoane, protejarea persoanelor în fața războiului și persecuțiilor fără a permite abuzul sistemului și atragerea de lucrători calificați în UE.
Scopul este de a demonstra că 'Uniunea Europeană este pregătită să modeleze mobilitatea în propriile noastre condiții', a declarat comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner.
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia intenționează să extindă cooperarea cu țările din afara UE, inclusiv prin înființarea așa-numitelor 'centre multifuncționale' de-a lungul rutelor refugiaților, detaliile fiind neclare deocamdată.
În plus, Comisia își propune să exercite presiuni asupra țărilor terțe pentru a-i primi înapoi pe solicitanții de azil respinși. Acordurile de eliminare a vizelor pentru țările din afara UE pot fi suspendate dacă, în opinia UE, acestea nu cooperează suficient în problemele de migrație.
Pe lângă aplicarea unui sistem strict de azil, Comisia intenționează, de asemenea, să abordeze deficitul de lucrători calificați în anumite sectoare.
Parteneriatele cu alte țări vor fi extinse, iar calificările vor fi recunoscute mai rapid. Cetățenii și angajatorii din afara UE vor primi sprijin în procesul de obținere a vizelor.
Val de muncitori străini în București
Aproape 7% din populația Bucureștiului a ajuns astăzi să fie reprezentată de străini.
Autoritățile din Capitală au gestionat, anul trecut, situația a peste 144.000 de persoane, dintre care peste 100.000 sunt din state precum Nepal, Turcia, Sri Lanka.
Celelalte 42.000 de persoane au venit, în special, din Italia, Suedia și Franța, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări.
Principalul scop pentru stabilirea reședinței în România a fost angajarea în muncă – peste 60.000 de persoane.
Guvernul a redactat deja noile reguli, mai drastice, pentru agențiile care recrutează muncitori non-UE.
Sunt pregătite astfel garanții financiare obligatorii de minimum 200.000 euro, filtre severe pentru acționari și administratori, monitorizarea muncitorilor cel puțin 2 ani și obligația agențiilor de a suporta costurile de repatriere.
Condițiile sunt pregătite în contextul în care, cum a anunțat anterior Profit.ro, Guvernul a observat că mulți dintre muncitorii străini nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE, folosind Bucureștiul doar ca o poartă către alte state europene.
