Mai mulți producători din industria alimentară vor depune la Comisia Europeană documentația pentru înregistrarea Babicului de Buzău ca produs cu denumire și indicație geografică protejată.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit acestora, demersul similar va acorda o protecție Babicului de Buzău, înregistrarea produsului bucurându-se de protecție împotriva oricărei utilizări abuzive sau imitări, scrie Agerpres.
La nivelul județului Buzău există, potrivit Direcției Agricole, un singur produs care se bucură de protecție din punct de vedere al denumiri și indicației geografice, și anume Cârnații de Pleșcoi, produși în localitatea Pleșcoi din comuna Berca.
"Pe industria alimentară avem 8 agenți economici cu 33 de produse atestate tradiționale, Cârnații de Pleșcoi, Covrigii de Buzău, pastramă, babic, la rețete consacrate avem doi agenți economici cu trei produse atestate pe procesare și industrializare, iar produse cu indicație geografică protejată de Uniunea Europeană avem Cârnații de Pleșcoi care au fost printre primele produse la nivel național cu această indicație", a declarat directorul Direcției Agricole Buzău, Cosmin Florea.
Pentru ca produsele tradiționale să poată beneficia de protecție, trebuie să existe o asociere de producători care să depună documentația necesară. În cazul Babicului sau Ghiudemului de Buzău, Florea spune că producătorii nu s-ar fi înțeles pentru un astfel de demers.
"La Cârnații de Pleșcoi este o asociere practic de patru agenți economici, nici nu putea unul singur. Au mai vrut să intre în asociere, dar nu au fost primiți, nu este treaba noastră. Este greu să îi aduci la masă să formeze o asociere a Babicului de Buzău spre exemplu, nu se înțeleg între ei, sunt intenții, tot cei care produc și cârnații. Fiecare ar vrea să depună ei singuri, dar nu se poate singuri, trebuie să fie o asociere. Beneficiul ar fi că nimeni nu ar mai avea voie să folosească denumirea, rețeta și ar avea drept de ieșire în Europa. Pentru ghiudem în același stadiu, adică nimic, ca intenție da, dar nimic concret", a mai precizat Cosmin Florea.
Pe de altă parte, producătorii spun că au fost făcute demersuri pentru Babicul de Buzău astfel încât să fie înregistrat de Comisia Europeană ca produs cu denumire și indicație geografică protejată.
"Nu că nu este înțelegere, este înțelegere. Mai vin membri noi la Cârnații de Pleșcoi după care să ne închegăm cum trebuie, să începem să atragem și niște fonduri. Pentru ghiudem nu există o inițiativă, dar pentru babic da. Demersuri sunt. S-a format o altă asociație care nu are legătură cu Cârnații de Pleșcoi, acum în câteva zile depunem caietul de sarcini pentru babic la Bruxelles. Acum suntem în mână cu caietul de sarcini, mai avem puțin să îl definitivăm, îl trimitem spre validare la minister după care la Bruxelles.
La babic sunt prinși în asociație trei producători, unul din zona Berca, doi din municipiul Buzău. Toată România face babic, dar babicul este din Buzău, aici s-a făcut ca și cârnații de Pleșcoi în Pleșcoi. Cine intră în asociația asta respectă rețeta, caietul de sarcini autentic. Cum în Pleșcoi s-au făcut cârnații și s-au împăștiat, dar noi acum încercăm să-i protejăm aici în zona noastră", a declarat, pentru AGERPRES, Ilie Gabioti, producător atestat de cârnați de Pleșcoi.
Conform reglementărilor Comisiei Europene, înregistrarea ca indicație geografică acordă o protecție amplă denumirilor înregistrate, funcționând ca drept de proprietate intelectuală pentru produsele care au o origine geografică specifică și care dețin calități sau o reputație datorate originii respective.
