Feteasca neagră, soiul-fanion al vinului românesc

Este cel mai cultivat soi roșu autohton, cu 3.404,22 de hectare potrivit datelor ONVPV din 2026, al treilea soi românesc ca suprafață, după Feteasca regală și Feteasca albă. România este, de departe, cel mai mare cultivator al lui din lume. Cu toate acestea, soiul-fanion al vinului românesc rămâne și unul dintre cele mai greu de definit, iar poveștile despre originea lui au circulat mult mai ușor decât documentele.

Fata neagră din Moldova

Feteasca neagră este un soi vechi, dinainte de filoxeră, născut în Moldova istorică, pe ambele maluri ale Prutului. Prima descriere clară apare însă abia la începutul secolului XX și, ironic, în limba franceză: în Ampélographie lui Viala și Vermorel, din 1903, care leagă originea soiului de vinurile de la Uricani, lângă Iași. În anii aceia, cultura lui era foarte restrânsă, aproape numai în jurul Iașului. Localnicii o știau și sub alte nume: Poama fetei neagră, Păsărească neagră sau Coada rândunicii.

CITEȘTE ȘI Frații Pavăl (Dedeman) aduc o nouă cooperativă de legumicultori în programul Carrefour Grădina Noastră

Originea genetică a rămas până azi o enigmă. Catalogul internațional VIVC nu îi cunoaște părinții, iar analizele ADN au infirmat ipoteza mai veche potrivit căreia Feteasca albă ar fi o mutație a ei: cele două Fetești sunt soiuri diferite, fără legături genetice puternice. Unii specialiști o socotesc un soi străvechi, selectat poate direct din vița sălbatică, și îi spun soi dacic.

Renășterea soiului e mult mai recentă. Până la începutul anilor 2000, Feteasca neagră ajungea pe raft mai ales ca vin demisec. Primii producători care au mizat pe vinuri seci, elegante, cu potențial de învechire au fost SERVE, Oprișor, Davino, Vinarte și Domeniul Coroanei Segarcea, iar printre pionieri se numără și oenologul Aurelia Vișinescu, numită nu întâmplător „doamna Fetească neagră”.

Un soi care se recunoaște „prin eliminare”

Între degustători circulă o vorbă: Feteasca neagră se recunoaște prin eliminare. Explicația e simplă: soiul nu impune un profil uniform, ci spune mult despre locul din care vine. Aromele de bază merg spre prune uscate, mure și cireșe negre, cu note de piper, scorțișoară și cacao, iar vinurile mai vechi sau maturate în baric adaugă tutun, piele și cafea. Aciditatea e medie, taninurile sunt medii spre intense și se îmblânzesc cu timpul, iar corpul e rotund. Vinurile bine făcute pot evolua cel puțin 10-15 ani în condiții bune de păstrare.

În vie, Feteasca neagră cere toamne lungi. Are un ciclu de vegetație de 160-170 de zile, așa că un cules grăbit, la început de septembrie, îi taie din potențial. În anii buni ajunge la 230-240 de grame de zahăr la litru. Este sensibilă la făinare, dar rezistă bine la mană și la putregaiul cenușiu, ceea ce permite culesul până târziu în octombrie. Reacționează puternic la lemnul de stejar, motiv pentru care oenologii o maturează de regulă mai prudent și mai puțin decât alte soiuri roșii.

CITEȘTE ȘI Decizie în Guvern - Amânare de un an la amenzile pentru bonuri fiscale emise fără să conțină date sub formă de cod QR

Diferențele regionale sunt ușor de urmărit în pahar. În Dealu Mare, pe solurile argilo-calcaroase ale pantelor sudice, dă vinuri ample și structurate. În Dobrogea, pe calcar și sub un climat aproape mediteranean, capătă fruct copt și căldură, în Banat se remarcă prin prospețime, iar în Transilvania, unde nopțile se răcesc devreme, aciditatea e mai vie și fructul mai precis.

Unde crește Feteasca neagră

Spre deosebire de Feteasca regală sau de Tămâioasa românească, Feteasca neagră nu are un singur centru de greutate. Județele moldovenești adună aproximativ 1.190 de hectare, Muntenia și Oltenia încă vreo 1.150, iar Dobrogea, aproape 720. Vestul țării, din Banat până în Satu Mare, are în jur de 290 de hectare, iar Transilvania, doar vreo 50.

La nivel de județ, pe primul loc se află Prahova, cu 612 hectare, în inima podgoriei Dealu Mare, urmată de Constanța (544 ha), Vrancea (437 ha), Galați (333 ha), Iași (252 ha), Buzău (212 ha) și Tulcea (176 ha). Iașiul, locul unde se presupune că s-a născut soiul, a ajuns abia pe locul cinci.

De la Dealu Mare la Dobrogea

În Dealu Mare, Aurelia Vișinescu a făcut din Feteasca neagră o semnătură personală. Anima 3 Fete Negre este un cupaj de Fetească neagră din trei recolte diferite, făcut doar în anii excepționali și maturat 12-24 de luni în baricuri de stejar românesc și francez, cu arome de fructe negre coapte, prune uscate, smochine și ciocolată amară. Tot în Dealu Mare, Crama DeMatei, parte a grupului Vintruvian Estates, vinifică Patima, o Fetească neagră dintr-o singură parcelă de viță bătrână, de peste 40 de ani. Ediția 2020, maturată 18 luni în baricuri și învechită cel puțin doi ani în sticlă, a primit 93 de puncte de la James Suckling și a intrat în selecția Lufthansa pentru First Class.

În Moldova, unde s-a născut soiul, Domeniile Averești îl pun în valoare în gama Nativus, inspirată de simbolurile culturii Cucuteni. Nativus Fetească neagră 2022 a intrat în topul celor mai bune 100 de vinuri ale anului 2025 alcătuit de revista britanică The Wine Merchant, jurizat de comercianți independenți din Marea Britanie.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ Transport public gratuit, dorit pentru întregul weekend. ”Vinerea Verde” poate deveni ”Weekendul Verde” la Brașov

În Dobrogea, Crama Histria a lansat recent Fleur Noir 2023, una dintre premierele absolute ale cramei, lucrată în spiritul casei, cu drojdii sălbatice și fermentație lentă: un roșu suplu și intens, cu arome de cireșe negre, vișine, afine și ciocolată neagră, în care cei 14,9% alcool aproape nu se simt. Tot în Dobrogea, Epiphanie, de la Caii de la Letea, crama-soră a Histriei în grupul Vintruvian Estates, este una dintre Feteștile negre așteptate de iubitorii de vin la fiecare ediție.

În Oltenia, la Drăgășani, Avincis a lansat în această toamnă Cuvée Grandiflora 2021, prima ediție a cupajului realizată exclusiv din soiuri românești: Fetească neagră, Alutus și Negru de Drăgășani.

Un soi care își spune locul

Feteasca neagră a parcurs în două decenii un drum pe care alte soiuri l-au făcut în secole: de la vinul demisec de raft la vinuri seci de colecție, premiate în străinătate. Originea ei rămâne încă un mister, iar definiția, greu de prins într-o frază. Poate tocmai de aceea e un ambasador bun: un vin care schimbă tonul de la Dealu Mare la Dobrogea și de la Iași la Drăgășani este, în sensul cel mai direct, un vin de terroir.

Vinul românesc, pe ecran

Povestea Feteștii negre și a celorlalte soiuri autohtone, dar mai ales a oamenilor din spatele vinului, continuă în „România din Cramă în Cramă”, emisiune realizată de Marinela Ardelean, Wines of Romania, în colaborare cu Wines of Europe.

În șapte episoade, dedicate celor șapte regiuni viticole ale țării, emisiunea trece prin peste 80 de crame și ascultă poveștile celor care fac vinul românesc de azi, inclusiv ale generației care îl va face mâine.

„România din Cramă în Cramă” se difuzează pe Prima TV în fiecare sâmbătă, la ora 13:00, cu o ediție specială pe 1 decembrie 2026.