Unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au lansat în acest sezon, în intervalul 15 aprilie-21 mai, un număr de 431 rachete antigrindină din Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea, din care 69 de rachete au fost lansate pe 20 mai, a informat Ministerul Agriculturii.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, scrie News.ro.
"În data de 20 mai 2020 începând cu ora 20:00, o formațiune noroasă cu potențial mare de grindină a pătruns în România prin zona Segarcea, zonă protejată de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Oltenia. Astfel, în intervalul orar 20:06 - 21:38 au fost lansate un număr de 69 rachete antigrindină cu iodură de argint (agent de însămânțare a norilor), înlăturându-se astfel pericolul căderilor de grindină din aria de protecție", arată Ministerul Agriculturii într-un comunicat.
Spre deosebire, în localitățile Popești, Băbeni din județul Vâlcea, care nu se află în aria de protecție a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a căzut grindina, zona respectivă fiind puternic afectată de fenomenul meteo extrem.
Totodată, Ministerul Agriculturii precizează că în urma intervențiilor efectuate pentru combaterea căderilor de grindină în aria de protecție a UCCG Oltenia, cantitatea de precipitații înregistrată s-a situat în intervalul 10-20 l/mp.
"Conform imaginilor radar, se constată că pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită acțiunilor de intervenții active în atmosferă desfășurate în cadrul UCCG Oltenia, iar balanța de apă din nor nu a fost afectată", arată ministerul.
Sezonul de combatere a căderilor de grindină începe în data de 15 aprilie a fiecărui an și se finalizează în 15 octombrie, pentru toate Unitațile din structura SNACP.
"În acest sezon, în intervalul 15 aprilie-21 mai, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat un număr de 431 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea", informează ministerul.
În sezonul de combatere 2020, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor va proteja o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților: Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură protecția culturilor agricole in judetele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură protecția culturilor agricole în județul Timiș; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți.
"În contextul schimbărilor climatice, al creșterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, de creștere a temperaturii la nivel mondial, de înmulțire a numărului și intensității fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară și oportună dezvoltarea activităților de modificare locală a vremii prin intervenții active în atmosferă. Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu", mai arată ministerul.
Aceste activități au scopul de a reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor), respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele. De asemenea, crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol.
Astfel de activități sunt: suprimarea grindinei; creșterea locală sau extinsă a precipitațiilor, precum și uniformizarea acestora; disiparea ceții dense; atenuarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtuni puternice, tornade, s.a.
La acest moment, protecția antigrindină și mai ales infrastructura de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.
Programul de realizare al Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este național, strategic, pe termen lung, interdisciplinar și are caracter bivalent: de cercetare și operațional.
Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.
Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiției în servicii de protecție antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 și 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alți 7 lei, respectiv 14 lei). În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/operare/exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul și calitatea intervențiilor active în atmosferă din sezon.
Astfel, costul serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, variază între 9-20 euro/ha, funcție de variabilele amintite. Pentru anul 2019, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 65,7 lei/ha, echivalentul a circa 13,7 euro/ha.
SNACP se dezvoltă la nivel regional; unitățile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) și punctele de lansare (PL) din structură protejează culturile cu înaltă valoare economică, comunitățile rurale și infrastructura publică și privată din mai multe județe din regiunile în care sistemul este operațional, și care au nivel ridicat de vulnerabilitate la fenomene meteorologice periculoase.
Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne. Din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Națională de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediuluI (ICPA) București, Universitatea din Craiova, Romarm-Electromecanica Ploiești, etc..
"Activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanța generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcției acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creșterea și uniformizarea precipitațiilor numai în aria de combatere și adiacentă acesteia. Activitățile de intervenții active în atmosferă generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp, dat fiind faptul că un punct de lansare (PL) protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole de pe o arie circulară cu raza de circa 10 km", precizează ministerul.
Numai în anul 2019, au fost primite, prelucrate și transmise un număr total de 4.588 informări, atenționări nowcasting meteorologice și hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizări de cod portocaliu și roșu, ceea ce reprezintă o valoare în creștere ușoară față de anii anteriori și care reflectă tendința de intensificare schimbărilor climatice și la nivelul României.
Ca urmare a măsurilor de investiții în instrumente de management al riscurilor climatice, în special dezvoltarea activităților de intervenții active în atmosferă, suprafețele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ, mai arată Ministerul Agriculturii.
