„Pentru călătorii care vin din țară direct la aeroport, am decis să începem construcția unei autogări moderne, în proximitatea terminalului Plecări”, a anunțat Bogdan Mîndrescu.
Conform acestuia, „aeroportul Henri Coandă se schimbă în bine. Terminalul de pasageri, construit acum mai bine de 25 de ani, se află în plin proces de modernizare, cu finisaje noi, pardoseli, tavane, mobilier nou și signalistică modernă”.
El a explicat că se schimbă sistemul de climatizare și instalațiile electrice din tot aeroportul, se creează un nou concept de iluminat ambiental și se adaugă în toate zonele prize pentru încărcarea dispozitivelor pasagerilor.
„Având în vedere că numărul pasagerilor s-a dublat în ultimii zece ani, una dintre problemele care a apărut între timp, dar trebuia rezolvată demult, este curățenia în aeroport. Insist asupra acestei situații care m-a nemulțumit total chiar de când am preluat mandatul de director general CNAB, acum trei luni.
Se va dubla inclusiv capacitatea grupurilor sanitare, atât la Sosiri, cât și la Plecări, pentru a răspunde astfel sesizărilor călătorilor. Am luat măsuri și pentru eficientizarea fluxurilor de pasageri, atât la Plecări, cât și la Sosiri”, a mai menționat Mîndrescu.
Aeroportul Otopeni își pregătește propria centrală fotovoltaică
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) pregătește instalarea unei centrale fotovoltaice, de 31,5 MWp, susținută de un sistem de stocare de 30 MWh.
Investiția depășește 280 de milioane de lei.
Proiectul este conceput etapizat, în corelare cu necesarul energetic actual și cu dezvoltările viitoare ale infrastructurii aeroportuare.
Prima etapă prevede realizarea unei centrale fotovoltaice cu puterea instalată de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului.
Pentru această etapă, Compania Națională Aeroporturi București a depus proiectul spre finanțare în cadrul programului „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei”, finanțat din Fondul pentru Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost semnat deja.
Valoarea totală a primei Etape este de 176.877.573 lei (fără TVA), din care 132.044.800 lei (fără TVA) reprezintă finanțare nerambursabilă eligibilă, diferența fiind asigurată din fonduri proprii ale CNAB, aferente cheltuielilor neeligibile și TVA.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) gândește și cconstrucția unui pasaj subteran auto care să asigure ieșirea pe DN1, către București, din Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni, relevă datele analizate de Profit.ro.
Acum este pregătit un studiu de piață, în vederea stabilirii unui buget în concordanță cu prețurile pieței pentru viitorul studiu de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate va cuprinde fundamentarea necesității și oportunității efectuării lucrărilor, precum și soluțiile funcționale, tehnologice, constructive și economice aferente și va fi elaborat în conformitate cu HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.
În SF se vor prezenta cel puțin două scenarii tehnico-economice, prestatorul indicându-l pe cel optim în urma unei analize multicriteriale (tehnice și financiare). Elaborarea Devizului General și a Devizelor pe Obiecte se va realiza în conformitate cu respectarea conținutului cadru prevăzut în anexele 7 și 8 din HG 907/2016", este argumentat.
Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în februarie 2010 și administrează cele două aeroporturi principale ale României, respectiv Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu.
În 2024, afacerile companiei au crescut cu 20%, la 1,383 miliarde de lei, iar profitul net a atins 608,827 milioane de lei, cu 34% mai mult față de 2023.
Acționarii CN Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor - 80% și Fondul Proprietatea - 20%.
La acest moment, statul se pregătește să cumpere participația FP, renunțând la listarea pe bursă.
