La aproape două decenii de la anunțarea proiectului, Bulgaria și România au început acțiuni reale pentru construirea celui de-al treilea pod peste Dunăre, a informat serviciul de presă al Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Cele două țări au prezentat Comisiei Europene (CE) un proiect comun pentru un studiu de fezabilitate privind al doilea pod Ruse-Giurgiu, demarând efectiv procesul de construire a unui al doilea pod combinat, rutier și feroviar, peste Dunăre, la Ruse, arată Agerpres.
Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor, Georgi Gvozdeikov, a semnat o scrisoare de angajament comun cu ministrul român al Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Sorin Grindeanu, confirmând poziția ambelor țări conform căreia proiectul este o prioritate și ambele guverne vor lucra în vederea implementării lui.
Activitățile vor fi coordonate de Ministerele Transporturilor din Bulgaria și România. Ministerul bulgar, împreună cu partenerii săi asociați Compania Națională de Infrastructură Feroviară și Agenția de Infrastructură Rutieră, vor realiza studiul privind infrastructura de legătură din țară. Contribuția financiară bulgară la proiect este de 1,4 milioane de euro, sau 2,73 milioane de leva, din care până la 50% ar urma să fie un grant în cadrul mecanismului Conectarea Europei.
Studiile vor analiza diferitele aliniamente și punctele din care va începe podul la Ruse, respectiv Giurgiu, pentru a facilita alegerea unei soluții tehnice.
Dacă proiectul este aprobat pentru finanțare, ar urma să fie anunțat la începutul anului 2024. Calendarul prevede semnarea unui contract cu CE până la jumătatea lui 2024 și implementarea până la finalul lui 2026, când cele două țări vor decide locația și modalitățile de finanțare a facilității de infrastructură.
Va fi analizată și posibilitatea utilizării mecanismelor de parteneriat public-privat pentru construcție, întrucât astfel de mecanisme ar putea grăbi implementarea integrală a podului și ar putea atrage finanțare suplimentară din alte surse.
