Uzina Ford Otosan din România este unul dintre principalii contributori la exporturile României, unul dintre marii angajatori, dar și una dintre companiile care plătesc cele mai mari impozite la buget. Orice dereglare a acestei activități ar putea avea consecințe majore asupra economiei.
Firat Elhuseyni conduce uzina în prezent, la aproape patru ani de la preluarea sa de la Ford. În acest timp, au fost produse un milion de Ford Puma, iar de aproape doi ani aici se produce și LCV-ul Ford Courier.
„Încercam să lansăm noile vehicule, să implementăm schimburi noi, să creștem forța de muncă și, de asemenea, să creștem capacitatea maximă.
Trebuie să livrăm aceste vehicule la o calitate bună, la timp și la un cost bun. Și pentru asta, am văzut o colaborare uimitoare în cadrul echipei noastre. Avem un plan foarte bine stabilit, cu oameni foarte calificați. Am reușit să transformăm această perioadă dificilă într-una foarte bună.
Am avut o lansare electrică foarte reușită, fără probleme majore. Și de atunci, cred că de la o zi la alta, vedem creșterea producției noastre de vehicule electrice împreună cu celelalte producții. Și anul trecut, pot spune că am avut cea mai mare utilizare dintre fabricile Ford Otosan, cu 82%, ceea ce a făcut parte tot din raportul nostru.
În Europa, cred că suntem și cei mai mari producători pentru Ford. Suntem mândri că suntem în această formă și muncim foarte mult pentru a o menține așa”, face acesta o primă radiografie a fabricii și a situației actuale în care își desfășoară activitatea.
Referitor la rata de utilizare a uzinei, Elhuseyni spune că nu este un nivel îngrijorător, chiar dacă valoarea se situează la limita inferioară a plajei optime pentru o uzină auto.
„82% este un număr bun în industria auto, dar pentru mine, cu cât mai mult, cu atât mai bine, desigur. Înseamnă mai multe locuri de muncă. înseamnă o contribuție mai mare la economie și rezultate mai bune pentru companie.
Nu sunt niciodată mulțumit atâta timp cât nu suntem pe deplin folosiți, iar o problemă bună este să nu poți livra chiar dacă clienții vor asta, iar tu nu poți livra destul. Acesta este cel mai bun caz pentru că te obligă să te gândești mai mult cum putem obține mai mult din această structură existentă sau unde ar trebui să atingem, cum ar trebui să ne îmbunătățim.
Este un fel de motivație pentru a deveni mai buni.”
Producție pentru export, aproape 100%
Chiar dacă cea mai mare parte a producției de la Craiova merge la export, vânzările din România rămân importante pentru directorul uzinei.
„Exportăm până la 95% din producție. În România, Puma Gen-E are una dintre cele mai mari cote de piață. În orice activitate guvernamentală sau de altă natură recomandăm întotdeauna să folosească vehiculul nostru pentru a crește împreună. Creăm valoare, împreună, pentru această țară”, spune directorul de la Craiova.
„Pentru mine, atâta timp cât cineva vinde Ford, e bine, pentru că producem aici. Avem doar doi clienți la această fabrică. Fie vindem către Ford Europa, fie către Turcia, Ford din Turcia”. Principalele țări către care merg mașinile din Oltenia sunt Marea Britanie, Turcia, dar și multe dintre țările din UE.
„În acest moment, cea mai mare piață a noastră este Marea Britanie, urmată de Europa și Turcia. Pentru Puma, cea mai mare este cu siguranță Marea Britanie, iar pentru Courier este Turcia. Trimitem vehicule chiar și în Noua Zeelandă, dar sunt volume foarte mici. În Europa piețe mari mai sunt Italia, Franța, Spania, Germania”.
Din punct de vedere al impactului interesului piețelor pentru mașinile electrice, directorul Ford spune că există speranțe pentru creștere, chiar dacă încă mai sunt fabricate mașini diesel.
„Încă producem mașini pe motorină, vom continua anul acesta pe Courier. Dar vedem o mișcare pe piață. Criza din Iran și celelalte evoluții globale au dus la o creștere a electrificării. Vedem o creștere de aproximativ 40 până la 50% pe piețele generale în ceea ce privește vehiculele electrice.
S-ar putea să vedem mai multe electrice în volumul total. Anul trecut am obținut cele mai mari granturi de pe piața din Marea Britanie datorită aprovizionării cu baterii, sursei de celule și electricității verzi pe care o folosim în fabrică. Așadar, avem acel grant de 3.750 de lire de la guvernul britanic, care este cel mai mare disponibil. Și cu astfel de suport, vedem că piața deja se schimbă puțin. Astfel, în ultimii trei ani, consecutiv, Puma a fost cel mai bine vândut vehicul din Marea Britanie. Și anul trecut, cred că am vândut în jur de 55.000 de vehicule.
O parte considerabilă erau vehicule electrice. Deci această tendință, cred, se schimbă acum. Și există, desigur, multe implicații diferite ale acestui război, dar pare că ajută cumva la mișcarea de electrificare din lume. Așadar, asta observăm și noi”.
Scăderea producției în aprilie, la unul dintre cele mai reduse niveluri lunare din ultimii ani, pare, conform explicațiilor lui Firat Elhüseyni, un accident.
„A fost perioada Paștelui, când avem și noi perioadele noastre de închidere. Oamenii noștri au un anumit număr de zile de concediu.
Ce încercăm să facem este, în anumite perioade, să combinăm acea săptămână pentru ca oamenii să ia vacanța împreună. Altfel, cu peste 6.000 de persoane, dacă nu știm când vor folosi aceste vacanțe, va fi o situație destul de haotică”, explică Elhüseyni, care nu vede probleme majore în piața auto, pentru modelele fabricate la Craiova.
„Piața este aproape în linie cu planurile noastre pentru acest an până acum. Pentru restul anului, vom vedea asta împreună. Deci nu spunem că am pierdut mult sau că am câștigat mult. Deci, per ansamblu, vedem asta. Am aliniat planurile noastre de până acum, chiar dacă au existat unele fluctuații, că o piață a scăzut, alta a crescut.
Deci, per total, am fost ok. Dar în lunile următoare, vom vedea împreună”.
Baterii în loc de motoare termice
La nivel de motoare, o mică problemă a fost generată de unul dintre clienți, uzina Ford în care era produs Focus, care și-a încetat activitatea. „Închiderea fabricii Saarlouis a afectat producția noastră de motoare. În prezent, în zona de motoare este mai degrabă un echilibru cu vehiculul electric.
Sub același acoperiș, avem linia de asamblare a bateriilor împreună cu producția motoarelor termice. Chiar dacă echipamentele nu sunt utilizate pe deplin, ceea ce facem este să instruim forța de muncă. Așadar, îi trecem la producția de baterii. Deci aceiași oameni care produc motoarele. Acum pot trece la producția generală de baterii. Atâta timp cât avem un număr similar de vehicule, încercăm să facem față acestui lucru. Aceasta este strategia noastră în acest moment”.
Condiții economice oferite de România
Firat Elhuseyni este mulțumit de condițiile pe care le oferă România, dar crede că sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite.
„România are multe aspecte bune și, de asemenea, multe domenii care necesită îmbunătățiri. Subiectul cheie a fost întotdeauna despre stabilitate. Aceasta a fost una dintre principalele, să zicem, dificultăți cu care ne-am confruntat când am vorbit cu acționarii și alții. Și au existat unele subiecte de imprevizibilitate legate de taxe și alte aspecte pe care împreună le-am explicat implicațiile și, în final, România este afectată de aceste decizii.
Din nou, energia este un subiect important pentru noi. România are, din păcate, unul dintre cele mai mari prețuri la electricitate și energie. Partea interesantă este că atunci când păstrăm acest subiect, intrăm în detalii și vedem că România produce de fapt suficientă energie pentru consumul său.
Deci este aproape egal. Dar problema ține de depozitare și canalele de distribuție. Asta am aflat. Încercăm să colaborăm cu celelalte asociații din domeniul energiei. Să înțelegem ce au nevoie, astfel încât să putem merge în fața autorităților pentru a avea o voce comună pentru a obține îmbunătățiri. Energia este unul dintre acele lucruri. Infrastructura este încă un subiect cheie pentru logistică, mai ales când faci producție; anul trecut am produs din nou aproximativ 250.000 de vehicule.
Așadar, în ultimii doi ani, asta am produs. Trebuie să fim competitivi în producție pentru a aduce materialele și, de asemenea, pentru a expedia vehiculele în afara României, pentru că suntem exportatori, așa cum am discutat. Acestea sunt subiectele cheie la care vom lucra”, a explicat directorul uzinei de automobile din Craiova.
El spune că a discutat în repetate rânduri cu autoritățile aceste probleme și va mai discuta și în viitor.
„Ne-am întâlnit cu domnul prim-ministru și alte autorități de mai multe ori. Și, după cum bine știți, fac parte și eu din ACAROM. Avem o agendă comună pe care o vom transmite autorităților relevante pentru a le aduce mai departe. Sărbătorim 30 de ani de ACAROM și vom folosi acel forum pentru a transmite unele dintre aceste mesaje cheie, despre ce ar trebui să ne concentrăm ca țară, pentru a face România cât mai bună posibil și mai competitivă comparativ cu alți potențiali candidați din Europa și restul lumii”, explică managerul uzinei din Craiova.
„Adunăm toate lecțiile bune, din Turcia, din Europa, din alte locuri ale lumii și le aducem guvernului pentru a spune că, uitați, acestea sunt lucrurile care îi determină pe investitori să meargă pe acele piețe. Și spunem că dacă reușim să realizăm unele dintre acestea, poate nu toate sunt realiste, dar unele dintre ele ne vor face măcar să avem acea competiție în desfășurare. În rest, este foarte dificil să concurezi.
Fabrica din Craiova are una dintre cele mai ridicate automatizări existente, și din România, și comparativ cu alte țări, inclusiv Turcia. Nivelul nostru de automatizare este deja foarte ridicat în operațiuni, ceea ce are sens. Zi de zi, verificăm proces cu proces pe baza volumului de producție, dacă are sens să convertim unele dintre aceste linii în automatizare. Așadar, analizăm fiecare indicator care va implica această decizie.
Acesta este deja un proces în desfășurare. Am făcut asta și în ultimii doi, trei ani. Așadar, chiar dacă lansarea s-a încheiat, continuăm să îmbunătățim această activitate. Iar pentru roboți umanoizi și alte direcții, sunt și ele în radarul nostru. A fost un videoclip despre acel robot care lucrează la schimbarea pachetelor, etc. Am fost unul dintre cei 500.000 de oameni care l-au urmărit online. Este un subiect interesant și îl vedem venind. Dar când, cum și celelalte detalii, asta trebuie văzut”.
Iar interesele de modernizare merg și spre AI, nu doar spre roboți. „Avem o echipă calificată, pricepută în AI, software și programare. Avem o colaborare cu Universitatea din Craiova. Îi învățăm cum să programeze. Majoritatea nu au nicio experiență în programare. Îi învățăm și ei ne livrează pachete software pe care le folosim în fabrica noastră încă de anul trecut.
Și folosim intern inteligența artificială pentru a înțelege mai bine datele. Am reușit să investim în infrastructura noastră, astfel încât să punem la dispoziție date în timp real. Și folosind acea inteligență artificială, aducem aceste informații nu seniorilor, nu managerilor, ci oamenilor care lucrează în acea stație de lucru.
Forța de muncă de la Ford Otosan Craiova nu se modifică
Chiar dacă robotizarea ar putea elimina unele locuri de muncă, procesul principal pe care se bazează fabrica din Craiova este cel de reconversie profesională, în special către producția de baterii.
„Majoritatea oamenilor angajați nu ne vor părăsi. Cei care merg, desigur, la pensie pleacă, dar cei care sunt cu noi vor avea alte joburi, chiar dacă automatizăm sau folosim AI. Desigur, unele dintre sarcini vor fi făcute manual pe termen lung, pot spune. Dar pentru joburile care pot fi gestionate cu altceva, vor face oamenii să contribuie mai mult”.
Trenul de Istanbul, inovația Ford Otosan
Chiar dacă industria auto merge cât mai mult către vapoare, considerate cele mai ieftine, pentru uzina craioveană trenul a fost o inovație extrem de eficientă.
„Trenul Craiova – Istanbul creat de noi merge foarte bine și a contribuit mult atât la eficiența noastră, cât și la emisii, inclusiv la costuri. În fiecare săptămână avem mai multe trenuri care vin din Turcia și aduc piesele și pe aceleași trenuri punem rafturile goale, suporturile pentru piese și încărcăm vehiculele pentru piața turcă, care merg direct în Turcia. Am redus numărul de vehicule pe care le transportăm cu trenul spre Constanța pentru a lua vaporul spre Turcia.”
În materie de investiții străine, fabrica Ford Otosan a contribuit la economia locală prin atragerea de investitori suplimentari.
„Împreună cu Koch Holding, am adus aici 10 furnizori turci. Unii dintre ei aveau afaceri mai mici. Toți au investit, și-au mărit investițiile, la o valoare care ajunge la sute de milioane euro. Este o contribuție importantă la economia României”.
Nici subiectul competiției din China nu este absent din calendarul directorului Ford Otosan, din Craiova.
„Nu cred că exista cineva care să nu fie îngrijorat de prezența chinezilor. Aceasta este o realitate globală, pot spune. Iar în fața autorităților, ceea ce cerem când ne întâlnim este să avem șansa unei competiții corecte. Nu ne așteptăm la ceva de genul unui favor, dar trebuie să fim pe un teren comun. Asta încercăm să explicăm și reprezintă un risc major pentru întreaga industrie auto europeană și globală.
Vedem tot mai multă prezență chineză și asta duce la consolidări mari ale marilor companii, parteneriate mari, pentru că este foarte dificil să concurezi în acest mediu dificil”.
